Bursa, prinsa intre tensiunile din zona euro si protestele din Piata Universitatii. Care sunt principalele riscuri pentru investitorii in actiuni? - 17 ianuarie 2012

Investitorii de pe piata locala de capital au parte de un inceput de an agitat si plin de incertitudini. Europa sta pe un butoi de pulbere: in Germania tot mai multe voci cer iesirea din zona euro, Franta si Austria au pierdut ratingul triplu A, Grecia incearca sa negocieze un nou acord cu creditorii. In Orientul Mijlociu si Africa situatia ramane extrem de tensionata, in special in stramtoarea Hormuz din Golful Piersic, unde Iranul si SUA joaca "cine cedeaza primul", punand presiune pe pretul petrolului. Investitorii de pe piata locala de capital au parte de un inceput de an agitat si plin de incertitudini. Europa sta pe un butoi de pulbere: in Germania tot mai multe voci cer iesirea din zona euro, Franta si Austria au pierdut ratingul triplu A, Grecia incearca sa negocieze un nou acord cu creditorii. In Orientul Mijlociu si Africa situatia ramane extrem de tensionata, in special in stramtoarea Hormuz din Golful Piersic, unde Iranul si SUA joaca "cine cedeaza primul", punand presiune pe pretul petrolului. Iar, ca si cum tot ce se intampla pe plan extern nu era de ajuns, protestele de la Bucuresti, care au degenerat in violente, aduc un factor suplimentar de risc pentru investitorii de pe piata locala: instabilitatea interna. In acest context, investitorii se confrunta cu doua intrebari: e bine sa investesc acum pe bursa si, daca da, in ce? Cele mai mari riscuri vin din Grecia Grecia este din nou in prim-plan. Reluarea negocierilor dintre guvernul de la Atena si creditorii privati ai Greciei este esentiala pentru calmarea situatiei, care este acum mai incordata decat inaintea summitului liderilor din zona euro din octombrie 2011, cand a fost anuntat planul de salvare a Greciei. Planul adoptat atunci a fost ca datoria Greciei fata de creditorii privati sa fie redusa cu 50% prin schimbarea obligatiunilor de stat existente cu unele noi, cu o valoare mai mica. Astfel, investitorii privati care au cumparat bonduri grecesti pierd jumatate din valoarea acestora, iar in schimb Guvernul grec se angajeaza sa continue masurile de austeritate astfel incat sa-si poata onora pe viitor obligatiile. Detinatorii de obligatiuni grecesti, printre care se numara mari banci din Europa, nu au fost deloc incantati de acest acord, care face ca CDS-urile pe care le-au cumparat ca sa se asigure impotriva falimentului Greciei sa nu mai aiba nicio valoare. Ei au fost nevoiti totusi sa accepte aranjamentul pentru ca alternativa, respectiv falimentul dezordonat al Greciei, este mult mai riscanta si ar putea genera pierderi si mai mari. Totusi, investitorii nu reusesc acum sa se puna de acord cu autoritatile elene in privinta maturitatii si a cuponului noilor obligatiuni, iar negocierile au fost intrerupte pe 13 ianuarie. Doar la insistentele Germaniei cele doua parti au anuntat ca vor reveni la masa negocierilor pe 18 ianuarie. Solutiile trebuie gasite rapid, pentru ca pe 20 martie Grecia are de rostogolit obligatiuni in valoare de 14,5 mld. euro care ajung la maturitate. In caz ca nu se ajunge la un acord pana atunci, e greu de anticipat care vor fi consecintele asupra zonei euro si a pietelor. Cresc nemultumirile in Germania Un alt risc important este ca in Germania exista tot mai multe voci care vorbesc despre iesirea tarii din zona euro. Germania este cea mai mare economie din Europa si mentine in acest moment zona euro pe linia de plutire, dar nemtii sunt tot mai nemultumiti ca trebuie sa plateasca pentru a salva de la faliment state precum Grecia sau Italia. Iesirea Germaniei din zona euro ar arunca pietele financiare in haos. Reducerea ratingului tarilor si a bancilor din zona euro Reducerea ratingului Frantei, Austriei si a altor tari din zona euro de catre Standard & Poor's, la finalul saptamanii trecute, nu a determinat o reactie puternica pe pietele europene, decizia fiind asteptata inca de la finalul anului trecut si deci incorporata in preturile actiunilor. O consecinta a reducerii ratingului Frantei si Austriei ar fi ca si ratingurile bancilor din aceste tari vor fi reduse, iar, teoretic, costurile lor de finantare vor creste. Impactul asupra Romaniei nu va fi insa semnificativ, deoarece grupurile financiare straine cu operatiuni pe piata locala au oprit inca de anul trecut finantarile acordate subsidiarelor din Romania. Actiunile bancilor raman insa sub presiune, iar asta inseamna riscuri mai ridicate atat pentru actiunile Erste, BRD si Banca Transilvania, cat si pentru actiunile celor cinci SIF-uri, care au expuneri de peste 50% din active pe sistemul bancar. Tensiunile din Golful Persic pun presiune pe pretul titeiului Embargoul impus de SUA si tarile europene impotriva importurilor de titei din Iran a determinat cresterea tensiunilor din Orientul Mijlociu. Iranul si SUA s-au angajat intr-un joc al nervilor, miza fiind controlul stramtorii Hormuz, prin care se desfasoara circa o cincime din comertul mondial cu petrol. Iranul ameninta cu blocarea stramtorii, ceea ce ar determina blocarea exporturilor de titei din Kuwait si Emiratele Arabe Unite si o crestere puternica a pretului titeiului pe pietele internationale. O crestere necontrolata a pretului barilului ar pune in pericol revenirea economica si ar determina scaderi pe burse. Pe de alta parte, cresterea pretului titeiului avantajeaza pe termen scurt companiile petroliere, ceea ce inseamna ca Petrom este o investitie interesanta in acest context. Protestele din tara, un factor de instabilitate interna Protestele care au cuprins la finalul saptamanii trecute tot mai multe orase din tara si care au degenerat in violente si acte de vandalism in Bucuresti au inceput sa aiba ecou si in presa internationala, ceea ce ar putea determina o atitudine si mai rezervata din partea investitorilor straini, care nici pana acum nu s-au inghesuit pe bursa de la Bucuresti. Demonstratiile ar putea determina Guvernul sa revina asupra unor masuri de austeritate luate in ultimii ani sau ar putea determina chiar alegeri anticipate, ceea ce creste riscurile politice. Investitorii nu agreeaza in general perioadele cu alegeri cand politicienii iau masuri populiste. Asta limiteaza potentialul de crestere a actiunilor locale in urmatorul an. Daca masurile care vor fi luate sub presiunea protestatarilor vor ameninta revenirea economica, atunci este posibil ca actiunile sa mai scada. Cum se pot proteja investitorii? In general, in astfel de perioade de incertitudine, nu sunt recomandate investitiile masive in actiuni, ci o pozitie mai prudenta. Investitorii pot cumpara gradual actiuni in companii lichide care distribuie dividende atractive. Analistii recomanda in general companiile din sectoare defensive, cum sunt energia, utilitatile, farmaceuticele sau telecom (care nu este disponibil in prezent pe bursa locala). SIF-urile si Fondul Proprietatea (FP) raman in continuare plasamente interesante pe termen mediu si lung, in conditiile in care sunt evaluate la discounturi de peste 50% fata de valoarea activelor si vor distribui in acest an dividende semnificative. Pentru surplusul de lichiditati, o alternativa de plasament o reprezinta fondurile mutuale cu plasamente conservatoare (cele monetare si de obligatiuni).