Leul a ramas fara sprijinul banilor trimisi de romanii din strainatate: remiterile au scazut cu 10% in S1 - 04 septembrie 2013

Scaderea remiterilor muncitorilor romani din strainatate a accelerat in ultimele luni: minus 20% in mai si minus 25% in iunie. Banii romanilor din strainatate nu au mai reusit sa sustina astfel leul pe fondul episoadelor de volatilitate a cursului din ultimele luni. Tranzactiile lunare pe piata valutara de la Bucuresti sunt cu 20% mai mici decat in perioada de boom economic, fiind de 31 mld. euro in august. Sumele trimise in tara de romanii care muncesc in strainatate – una dintre cele mai importante surse de finantare a deficitului extern din perioada de boom a economiei – au scazut cu 10% in primul semestru fata de aceeasi perioada a anului trecut si au ajuns la 1,65 miliarde de euro, arata datele BNR. Fata de varful atins in 2008, remiterile sunt la jumatate. Situatia s-a inrautatit in ultimele luni, volumul remiterilor inregistrand in iunie un minus de 25% fata de aceeasi perioada a anului trecut, pana la 270 milioane de euro. Remiterile au fost in trecut un sprijin pentru leu in conditiile in care sumele trimise de romanii din strainatate ajungeau pe piata valutara si alimentau cererea de moneda locala. Leul a ramas in ultimii ani expus la socurile externe si s-a depreciat cu 25% in fata euro din 2008 incoace, cursul fiind dependent mai degraba de fluxurile speculative si cele comerciale. Euro a fluctuat intr-un interval larg anul trecut, intre 4,34 lei si 4,64 lei, in timp ce anul acesta cursul a fluctuat de la 4,3 la 4,55 lei/euro. Luna iunie, cand remiterile s-au prabusit cu 25%, a marcat un nou episod de depreciere a leului, pe fondul retragerilor de capitaluri speculative. „Influenta remiterilor asupra cursului de schimb este mult mai mica in prezent, pe masura ce fluxurile comerciale si speculative au devenit tot mai importante pe piata valutara in ultimii ani“, comenteaza Eugen Sinca, analist-sef al BCR. El estimeaza pentru anul acesta o pondere a remiterilor in Produsul Intern Brut (PIB) de 2,5-3%, fata de 6% in anii de boom. Aceasta inseamna remiteri de maximum 4 miliarde de euro. Leul s-a apreciat pana la un minim de 4,3 lei/euro la inceputul acestui an, exclusiv pe seama capitalurilor speculative, respectiv banii investitorilor straini intrati in tara pentru plasamente in titluri de stat. Apetitul strainilor pentru titluri de stat in lei a revenit la inceputul anului pe fondul includerii unor emisiuni ale Ministerului de Finante intr-o serie de indici ai pietelor emergente publicati de JPMorgan si Barclays. Cresterea tensiunilor pe pietele internationale in luna iunie a generat insa un val de retrageri de pe piata titlurilor de stat, lasand astfel leul descoperit, mai ales ca acesta nu a mai beneficiat nici de sprijinul remiterilor. Moneda nationala a pierdut peste cinci procente in interval de numai cateva saptamani, in iunie. Sumele mai mici trimise de muncitorii romani din strainatate s-au reflectat si in volumul tranzactiilor de pe piata valutara, care au scazut de la 465 miliarde de euro in 2008 la 415 miliarde de euro anul trecut. Luna trecuta, tranzactiile pe piata valutara s-au ridicat la 31miliarde de euro, fata de o medie lunara de 38 miliarde de euro in perioada de boom economic. Transferurile de bani ale romanilor din strainatate ajunsesera la 6,5 mld. euro in 2008, ultimul an de boom economic, dar anul trecut au scazut pana la 3,9 miliarde de euro. Remiterile au inceput sa scada in 2009 si s-au mentinut sub pragul de 4 miliarde de euro in ultimii trei ani. „Este posibil ca remiterile sa incheie anul 2013 in scadere din cauza recesiunii din Italia si Spania, iar in 2014 sa avem doar o crestere minora. Avand in vedere ca o parte din romani s-au stabilit impreuna cu familia in alte tari din UE, iar altii au decis sa se intoarca definitiv acasa, motivatia trimiterii de bani spre Romania se va mentine redusa chiar si in conditiile unei reveniri economice a zonei euro“, considera Sinca. Criza economica a lovit puternic in volumul banilor trimisi de cei 2 milioane de romani care muncesc in strainatate. Aceste sume depasisera pentru prima data pragul de un miliard de euro in 2001, iar de atunci au inregistrat sapte ani de crestere neintrerupta. Acestea sunt insa sume care au intrat in tara prin canale care pot fi monitorizate, transferuri bancare sau prin intermediul companiilor specializate, volumele reale fiind mai mari, avand in vedere ca cei mai multi sunt adusi in tara „cu sacosa“. De asemenea, nimeni nu stie cati bani stransi au romanii care lucreaza in strainatate. Conform unui studiu mai vechi al Fundatiei Soros Romania, romanii care lucreaza in afara tarii ar fi strans 100 de miliarde de euro din 2000 pana in 2010. Lunile de vara aduceau in mod traditional un flux mai mare de bani din strainatate pentru ca multi romani se intorceau in tara pentru concedii. Sectorul constructiilor rezidentiale era unul dintre principalii beneficiari ai acestor fluxuri de bani. Circa 2,2 milioane de romani se afla la munca in strainatate pe o perioada indelungata, cei mai multi in Italia si Spania. In Spania rata somajului ajunge in prezent la circa 20%, situatie care i-a afectat si pe romani.