Micii actionari ai firmelor de pe fosta Rasdaq, dusi cu vorba de patroni. Miza: zeci de milioane de lei - 02 iunie 2015

De la TradeVille.ro wiki
Versiunea din 12 noiembrie 2024 08:36, autor: 127.0.0.1 (discuție) (The LinkTitles extension automatically added links to existing pages (https://github.com/bovender/LinkTitles).)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)

S-au inmultit cazurile de abuzuri la care legea desfiintarii pietei Rasdaq i-a expus pe micii actionari ai firmelor fugare de la Bursa. Miza este de zeci de milioane de lei si actionarii minoritari pot fi inselati cu acte in regula daca vor sa vanda actiunile companiei la care nu vor sa ramana prizonieri. Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) a trimis „atentionari” la contravenienti si amenzi la trei companii, dar la opt luni de la intrarea in vigoare a legii nu poate estima amploarea abuzurilor. Desfiintarea Pietei Rasdaq a Bursei de Valori Bucuresti (BVB), ca urmare a Legii 151 / 2014, a dat posibilitatea companiilor sa plece de la Bursa, cu conditia sa cumpere actiunile investitorilor minoritari, care cer sa se retraga, la un pret stabilit de un evaluator independent.Asociatia Investitorilor pe Piata de Capital (AIPC) a trimis o sesizare Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF), in 20 mai, prin care semnala ca peste 20 de companii care parasesc Bursa nu au respectat reglementarile privind iesirea de pe piata organizata de capital.Conform reglementarilor, patronii trebuie sa cumpere actiunile pe care actionarii minoritari vor sa le vanda, pentru a nu ramane captivi si expusi intereselor patronilor de facto ai firmelor.AIPC a sesizat la data respectiva faptul ca 11 companii nici macar nu au comunicat pretul / actiune rezultat din raportul de evaluare independenta, la termenul prevazut de Regulamentul 17/2014 al ASF. Este vorba doar de companii selectionate, de care au fost interesati membrii AIPC. Numarul lor poate fi mult mai mare.Actionarii care nu vor sa ramana captivii intereselor patronilor trebuie sa treaca printr-un labirint de termene. Termenele curg de la adoptarea Legii 151 / 2014, sau de la adunarea generala care a decis iesirea de pe piata, in cazul in care aceasta s-a tinut, sau de la stabilirea pretului de cumparare si de la publicarea raportului cu actionari care cer retargerea din companiile respective. Oficialii AIPC spun ca patronii trag de timp cat mai mult pentru a-i descuraja pe minoritari sa mai ceara bani, folosindu-se de lipsa de sincronizare a termenelor citate.Atata vreme cat nici macar nu sunt nici macar evaluate, nici nu se mai poate vorboi despre corectitudinea evaluarii pretului de retragere.Dintre toti actionarii minoritari doar unul a contestat corectitudinea unei companii fugare de pe bursa. Insa, nu toti minoritartii au forta SIF Moldova, care a convins ASF sa oblige compania Brickston (CERE), din Iasi, sa refaca evaluarea. Numai in acest caz, prejudiciul reclamat depaseste 2,5 milioane de lei.Printre companiile care nu au anuntat pretul de cumparare se numara si nume sonore pe piata Rasdaq, precum Avicola Buzau (AVZU), Electrocarbon Slatina (ELNG), Comcereal Vaslui (CCEV).Comcereal Vaslui (CCEV) este controlata de latifundiarul Adrian Porumboiu, prin firma Racova, care are peste 84% din actiunile companiei. Restul de aproape 16% apartine actionarilor minoritari si ar valora peste sapte milioane de lei la ultimul pret de pe Rasdaq. Registrul Comertului din Vaslui a dispus in 25 martie ca evaluarea pretului de cumparare sa fie facuta de Darian DRS S.A..Doua luni mai tarziu, pretul CCEV este inca necunoscut. Nu se stie nici cati minoritari vor sa iasa, asa incat se poate spune ca firma ar putea fi in situatia sa plateasca mare parte, daca nu toate cele sapte milioane de lei de mai sus, daca pretul stabilit de evaluator ar fi la fel de mic ca ultima cotatie de piata.In cazul Electrocarbon Slatina (ELNG), abia in 26 mai, la opt luni de la intrarea in vigoare a legii, compania a publicat pretul la care cumpara actiunile minoritarilor, probabil la presiunile ASF si ca urmare a scrisorii AIPC. La pretul stabilit la 3,97 lei / actiune, valoarea de piata a companiei (capitalizarea) este de peste 71 de milioane de lei, iar valoarea pachetului de 2% al minoritarilor este proportional mai mica.ELNG este o companie relativ mare, producatoare de electrozi industriali, controlata de un grup de afaceri concentrat in jurul firmei Metaleuroest din Campina. Patronii de la Metaleuroest care mai au in portofoliu si pe producatoarea de materiale de cosntructii Soceram si firma de echipamente de transmisie mecanica Neptun Campina (NEPT). Si aceasta din urma pleca din piata, iar patronii sai angajasera initial un evaluator neautorizat de ASF, dar suspectat de o amicitie complice cu patronii. L-au schimbat la presiunea media.Avicola Buzau (AVZU) valoreaza peste 47 de milioane de lei, la pretul de 1,1 lei / actiune, care a fost maximul anului la care investitorii au speculat iesirea de pe piata. Tocmai a raportat ca, „din motive independente” de ea, va cauta un alt evaluator, pentru ca cel desemnat anterior de ORC nu si-a facut deloc treaba. Actionarii nesemnificativi ai AVZU au peste 33% din actiuni. Multi dintre ei vor fi operand impreuna cu actionarul majoritar Aaylex Trading si nu vor cere bani. Sunt insa altii, ca fondul mutual Active Dinamic, cunoscut pentru apetitul sau speculativ, care are peste 5% din actiunile AVZU, prag la care a ajuns chiar in martie anul acesta. Este foarte probabil ca va dori sa faca profit din speculatia din martie.Daca numai Active Dinamic si alti actionari mai mici care au impreuna tot 5% vor cere retragerea din companie, aceasta tot va trebui sa le plateasca circa cinci milioane de lei, in cazul in care pretul invocat mai sus va considerat just si de evaluator.Alte companii inca nu au platit actiunile minoritarilor, ca in cazul Electroputere VFU SA Pascani (RMAR), sau au achitat cu intarziere, dupa aparitia scrisorii deschise a AIPC, ca in cazul Cozia Forest SA Ramnicu Valcea (CFOR). Electroputere VFU SA Pascani (RMAR) este controlata de controversatul om de afaceri Gruia Stoica, condamnat pentru infractiunea de cumparare de influenta in legatura cu o licitatie organizata de Complexul Energetic Oltenia.Capitalizarea (valoarea de piata) a RMAR este de peste 61 de milioane de lei, la pretul de 5,28 lei / actiune, calculat de evaluator, si la care actionarul majoritar, Grup Feroviar Roman trebuie sa cumpere titlurile minoritarilor.Pachetul actionarilor minoritari ai RMAR care au cerut retargerea valoreaza peste 2,6 milioane de lei la pretul calculat de evaluator. Pachetul conteaza pentru circa 4,5% din actiunile totale ale companiei si se afla in posesia a 101 actionari.Cozia Forest SA Ramnicu Valcea (CFOR) este o companie mult mai mica si Autoritatea de Administrare a Activelor Statului (AAS) mai este inca actionar cu 24,5% din titluri.Ultimul raport pe Rasdaq al Giurgiunav SA Zimnicea (GIUR) este din 2014 si spune ca a intrat in insolventa. Prin urmare nici urma de respectare a vreunui termen aferent Legii 151. Firma apartine celui mai bogat roman, conform celor rmai recente calcule, Ioan Niculae, acum in inchisoare. Acum doi ani valora 70 de milioane de lei.Unio SA Baia Mare (UNIO) este o companie cu venituri de peste 74 de milioane de lei , din care 65% din exporturi, dar nu a contractat inca un evaluator. Valoreaza peste 37 de miliane de lei, la ultimul pret al unei tranzacti din martie. La macar 5% din aceasta valoare ar putea avea dreptul minoritarii.PrejudiciiDin cele peste 900 de compani de pe Rasdaq, doar 96 au trecut pe sistemul alternativ de tranzactionare administrat de Bursa de Valori Bucuresti, in covarsitoarea lor majoritate, si doar una a intrat pe piata reglemntata a BVB. Restul ar trebui sa ii plateasca pe actionarii care nu vor sa mai fie captivi.Capitalizarea pietei Rasdaq (valoarea de piata totala a celor 900 de companii) este de aproape 7,8 miliarde de lei, la preturi care de obicei subevalueaza mult valoarea multor companii. Acestea au adeseori active mai valoroase decat valoarea lor de pe Rasdaq.Daca doar minoritarii care au 1% din companiile respective si-ar cere banii, tot ar fi vorba de 78 de milioane de lei, chiar si la preturi subevaluate. Sunt bani care patronii se feresc in fel si chip sa ii dea.ASF nu are inca idee despre dimensiunea fenomenului, potrivit oficialilor sai, care spun ca este prea devreme sa se pronunte.ASF se poate lauda, fara alte detalii, ca:„- in cazul a 2 societati ale caror actiuni se tranzactioneaza pe piata valorilor mobiliare necotate, ai caror actionari nu fusesera convocati pentru a decide in conformitate cu dispozitiile Legii 151/2014, ASF a dispus convocarea AGEA;- in cazul a 3 societati, pentru care consiliul de administratie/administratorul unic nu a dispus convocarea adunarii generale a actionarilor si pentru care s-au primit sesizari referitoare la nerespectarea de catre societati a procedurilor instituite prin Legea nr. 151/2014 si Regulamentul ASF nr. 17/2014, s-a dispus sanctionarea administratorilor, cu amenda in cuantum de 15.000 lei, fiecare;- au fost primite sesizari cu privire la tarifele percepute de Depozitarul Central pentru blocarea si ridicarea restrictiilor asupra actiunilor tranzactionate pe piata RASDAQ. Urmare a solutionarii acestora, ASF a emis Decizia nr. 635/02.04.2015, prin care a confirmat faptul ca actionarii nu datoreaza respectivele tarife;- au fost emise 2 decizii prin care ASF a dispus reluarea demersurilor de solicitare a numirii unui expert independent autorizat, avand in vedere aspectele de neconformitate existente in cadrul rapoartelor de evaluare ;- s-au transmis atentionari la peste 90 de emitenti despre care eram informati sau pentru care in activitatea de monitorizare s-a constatat ca nu se conformeaza obligatiilor stipulate in Legea nr. 151/2014, respectiv Regulamentul 17/2014.Astfel, ASF monitorizeaza procedurile derulate in baza Legii 151/2014 si dispune masurile reclamate de prevederile legale in vigoare, inclus in cazul identificarii unor incalcari ale legislatiei specifice”, dupa cum se incheie raspunsul ASF la solicitarile ECONOMICA.NET.