18 aberatii ale "stiintei economice moderne" - 21 octombrie 2014

Consultantul financiar Erico Matias Tavares pune in discutie adevarul unor premise cu care opereaza economia modernaInflatia batuta in cuie la 2%, datoriile care sunt bune si necesitatea stimulentelor de stat sunt prezentate ca adevaruri stiintifice de economistii moderni, desi nu pot fi demonstrate in niciun fel. Multe teze pe care bancherii centrali si economistii le prezinta ca adevaruri indiscutabile nu au fost de fapt nicicand validate de piata, atrage atentia Erico Matias Tavares, fondator al companiei financiare Sinclair & Co. Intr-un material preluat de publicatia in format electronic Zero Hedge, acesta enunta 18 dintre asumarile comune in ale stiintei economice moderne intr-o formula trivializata tocmai pentru a arata ca acestea ar putea fi mult fortate si dincolo de ce reprezinta bun-simt pentru majoritatea oamenilor.Datoriile care nu conteaza, statul cunoscator al gestiunii ciclurilor de business, stimularile permanente si inflatia perpetua sunt cateva dintre pozitiile pe care economistii mainstream deja nu le mai pun la indoiala, desi nu exista demonstratii solide in acest sens. Tavares, care in prima jumatate a deceniului trecut a lucrat la divizia de fuziuni si achizitii a Citigroup unde a ajuns vicepresedinte, afirma ca in niciun caz axiomele economistilor moderni nu trebuie considerate „stiintifice”. In acest sens, el aduce in discutie pozitia fizicianului Richard Feynman care contesta caracterul stiintific al stiintelor sociale. Decedat in 1988, profesorul de la California Institute of Technology avand contributii in fizica mecanica si cea cuantica, spunea ca din cercetarile stiintelor naturale se stie clar ca multe dintre experimente pot fi inselatoare si de aceea este nevoie de o abordare inca si mai riguros stiintifica pentru aflarea adevarului. Este exact ceea ce nu fac reprezentantii stiintelor sociale. Avand in vedere complexitatea relatiilor implicand un element mult mai volatil si impredictibil precum comportamentul uman, cercetatorii din domeniul stiintelor sociale ar trebui sa fie, in mod normal, mult mai prudenti in asumarile pe care le fac. Prin contrast, mai degraba decat sa-si recunoasca propriile lor limitari, acestia isi prezinta descoperirile lor drept adevaruri de netagaduit, desi nu arata aceeasi rigoare ca in stiintele fizice, spunea Feynman.Faptul ca cea mai mare parte a economistilor nu a prezis un eveniment de amplitudinea recesiunii din 2008-2009 ne pune in garda ca stiinta economica moderna este intr-atat de stapana pe mijloacele sale, avertizeaza Tavares. Spre exemplu, nici acum nu sunt dovezi empirice ca solutia la criza datoriei o reprezinta datorii inca si mai mari, insa factorii de decizie continua sa actioneze in acest sens. Iarasi, daca ceva nu merge, este greu de argumentat daca de fapt este o teorie falsa sau daca, dimpotriva, datoriile noi nu au fost turnate suficient de rapid peste cele vechi. Tavares este uimit cat de usor credinte sunt acceptate ca mituri deghizate in adevaruri stiintifice. El enumera 18 astfel de axiome ale economistilor moderni care ar merita macar puse la indoiala. Formularile pe care acesta le alege pentru a descrie respectivele asumari indica ele insele ca multe dintre lucruri suna neverosimil in neo-ortodoxia stiintei economice moderne.1. Sa economisesti bani este un pacat si ar trebui penalizat; speculatia este o virtute si trebuie incurajata.2. Guvernul nu trebuie sa isi conduca finantele ca orice alta companie si individ; ce este bun pentru ultimii nu este valabil pentru stat.3. Inflatia trebuie tinuta la 2% pentru vecie; este exact numarul corect, nu mai mult, nu mai putin; daca platesti mai putin pentru mancare, chirie si servicii de sanatate, banca centrala trebuie sa intervina.4. Cei care isi asuma riscuri personale pentru a crea prosperitate si locuri de munca au obligatii; restul oamenilor au drepturi.5. Statul poate cheltui banii cetatenilor mult mai inteligent decat o pot face acestia.6. Ciclurile de business sunt rele si economia trebuie stimulata totdeauna.7. Cand un boom al cererii sustinut pe credit inevitabil se estompeaza, trebuie sa cream un alt boom pe credit pentru a reanima cererea iar si iar si iar.8. Crearea de credit la o rata mai mare decat avansul economiei reale genereaza avutie.9. Oricum, datoria nu conteaza pentru ca debitul cuiva reprezinta activul altcuiva.10. Demografia nu conteaza nici ea.11. In cei peste 40 de ani de activitate poti genera suficienta prosperitate pentru a-ti putea permite sa traiesti confortabil peste 20 de ani la pensie.12. Creditorii externi trebuie sa fie ingrijorati numai de republicile bananiere; celelalte tari ii vor plati totdeauna.13. Pietele de capital urmeaza traiectorii predictibile, iar socurile si prabusirile sunt extrem de rare; pietele sunt „eficiente”.14. Beneficiile comertului international precumpanesc in fata dezavantajelor pentru tarile care pierd sectorul productiv ca rezultat; faptul ca firmele locale trebuie sa se conformeze unor reglementari mai stricte si mai costisitoare nu le afecteaza in fata competitorilor externi.15. Comportamentul uman este guvernat de ecuatii matematice si modele.16. Generatia viitoare va gasi cumva o metoda pentru a plati datoriile masive pe care le cream astazi; daca nu, atunci bancile centrale vor rezolva problema.17. Modalitatea de a crea prosperitate in societate este de a lua resurse de la sectorul productiv si a le distribui catre sectoarele neproductive.18. Cu totii admiram pietele libere, doar ca nu ne putem permite sa le lasam sa functioneze.