Batranul RASDAQ nu se preda, ci se muta pe ATS - 05 aprilie 2012

Piata RASDAQ, creata dupa model american in epoca de aur a privatizarilor romanesti, isi traieste acum ultimele zile, fiind la un pas de desfiintare, singura solutie gasita de autoritati pentru a fi respectata legea.Dupa cateva tentative esuate de reformare, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a gasit solutia de rezolvare a necunoscutei pietei RASDAQ: desfiintarea dupa 16 ani de functionare. Arbitrul pietei de capital vrea ca toate cele 1.152 de companii tranzactionate in prezent pe piata RASDAQ sa se mute pe sistemul alternativ al Bursei de Valori Bucuresti (BVB) care sigur nu este piata reglementata, iar companiile cele mai valoroase sa treaca in timp pe piata reglementata a BVB daca actionarii vor acest lucru. Decizia finala nu este inca luata, proiectul de instructiune ce stabileste desfiintarea pietei este supus dezbaterii publice si n-ar fi de mirare sa mai treaca ani, asa cum s-a mai intamplat, pana cand CNVM ia o hotarare.Cum s-a ajuns insa ca dupa 16 ani de functionare piata RASDAQ sa fie la un pas de a fi rupta in bucati intre ATS si piata reglementata a bursei de la Bucuresti? De ce al saisprezecelea an de viata ar putea fi si ultimul pentru o piata proiectata la inceputuri drept cea mai moderna bursa a Romaniei, cu platforma electronica si conturi globale inca din primele zile de tranzactionare?Modul in care a functionat RASDAQ din 1996 pana in prezent ofera suficiente indicii. Piata RASDAQ a fost infiintata in octombrie 1996 cu un scop precis: sa asigure suportul institutional si tehnic pentru tranzactionarea tuturor actiunilor distribuite in cadrul Programului de Privatizare in Masa. Altfel spus, mii de companii au ajuns sa fie listate fara ca macar sa stie, actionarii nu erau in cautare de finantare si nici suporteri ai pietei de capital, astfel ca multe dintre societati s-au delistat cu prima ocazie.Numele este un acronim ce provine de la Romanian Association of Securities Dealers Automated Quotation, sau mai bine zis o interpretare romaneasca a bursei americane NASDAQ care a servit drept model. RASDAQ a aparut in urma unui memorandum semnat in 1994 de guvernele Romaniei si SUA. Anca Dumitru a fost primul director general al RASDAQ, iar George Paunescu, unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din Romania in anii '90, a fost primul presedinte. La inaugurarea bursei RASDAQ a fost prezent si presedintele de atunci Ion Iliescu."Era nevoie de un sistem de capacitate foarte mare, cu o tehnologie foarte avansata si performanta, sistem accesibil de la distanta, astfel incat toti cetatenii Romaniei sa aiba acces usor la un broker pentru a-si valorifica actiunile. Au fost evaluate diverse solutii si a fost agreat modelul unei sectiuni a NASDAQ", isi aduce aminte un broker.Dupa doar un an de functionare, piata RASDAQ a ajuns sa numere nu mai putin de 5.300 de emitenti, toti proveniti in urma procesului de privatizare, iar capitalizarea bursiera a companiilor a sarit de 1,5 miliarde de dolari, cifre record pentru acele vremuri.Printre emitentii RASDAQ s-au numarat companii care astazi ar starni invidie din partea oricarei burse din regiune: combinatul siderurgic Sidex, liderul de pe piata locala a berii Brau Union, producatorii de ciment Romcif Fieni preluat ulterior de HeidelbergCement si Romcim Bucuresti preluat de Lafarge. Aceste companii s-au tranzactionat pe piata RASDAQ insa au fost preluate de investitori strategici si delistate. Piata RASDAQ nu a pus nimic in locul acestor companii si astfel a ajuns in prezent sa numere doar 1.100 de companii, cei mai multi dintre acestia fiind din randul celor privatizati la finalul anilor nouazeci.La inceputul anilor 2000 nu a contat prea mult daca RASDAQ era sau nu piata reglementata, daca investitorii respecta sau nu reguli de tranzactionare, au existat in­cercari timide de a impune reguli de tranzac­tionare si de transparenta/raportare pentru emitenti. Si astazi unele companii publica date semestriale sau trimestriale sau rezultate anuale preliminare la fel ca pe o piata reglementata, in timp ce altele anunta cu intarziere si rezultatele anuale.Drept urmare, piata RASDAQ a devenit un fel de Vest Salbatic al pietei de capital. In 2000, RASDAQ a ajuns chiar subiect de gluma dupa ce cantareata de muzica populara Irina Loghin, pe atunci deputat, intrebata ce parere are de fraudele de pe aceasta piata, a raspuns: "Daca a furat, sa mearga si RASDAQ la puscarie".RASDAQ nu a mers la puscarie, ci a fuzionat cu Bursa de Valori Bucuresti in 2005, autoritatile intensificand demersurile de aducere a pietei in pas cu legea avand in vedere nu prea indepartata aderare a Romaniei la Uniunea Europeana din 2007.Situatia pietei RASDAQ s-a complicat si mai mult incepand din anul 2008, cand demersurile de restructurare intreprinse de conducerea Bursei de Valori Bucuresti nu au fost aprobate de CNVM. Reprezentantii BVB au propus in urma cu patru ani ca societatile care indeplinesc conditiile de cotare la Bursa sa fie incluse intr-o noua categorie a pietei reglementate, numita RASDAQ-STAR. Au mai trecut doi ani, iar in 2010 CNVM si Bursa au anuntat ca au cazut de acord ca piata RASDAQ trebuie desfiintata: cei mai valorosi emitenti sa fie transferati la cota Bursei, iar restul sa treaca pe sistemul alternativ.Nicio decizie finala insa. Dupa doi ani, in martie 2012, dupa ce Curtea Europeana de Justitie s-a pronuntat ca RASDAQ nu e piata reglementata la interpelarea Curtii de Apel Cluj intr-un dosar in care mai multe persoane care au incheiat o serie de tranzactii cu actiuni RASDAQ sunt judecate pentru manipularea pietei de capital, CNVM s-a angajat sa rezolve odata pentru totdeauna necunoscuta pietei RASDAQ. Solutia este veche: vor fi mutati toti emitentii pe sistemul alternativ, urmand ca aceia valorosi sa fie transferati dupa acordul actionarilor la cota bursei. Pe ATS, actionarii nu sunt obligati sa faca oferta de preluare daca au depasit un anumit prag de de­tinere, regulile privind transparenta si informarea investitorilor sunt mult mai laxe, delistarea se poate face prin simpla decizie a actionarilor.Investitorii nu sunt insa de acord cu aceste modificari. Ei considera ca piata RASDAQ este o piata reglemen­tata, asa cum a fost ea definita la infiintare, in 1997, si astfel transferul companiilor de pe RASDAQ pe ATS le va afecta drepturile de actionari. Ce a mai ramas din RASDAQ1.152 de societati mai sunt listate in prezent, fata de 5.300 in 2000, cu o capitalizare bursiera de 2,25 mld. euro.Cele mai mari companii listate pe RASDAQ sunt: Conpet Ploiesti (71 mil. euro), Unirea Shopping Center (58 mil. euro), Alum Tulcea (54 mil. euro) si ArcelorMittal Roman (53 mil. euro).Tranzactiile medii zilnice cu actiuni au scazut la 150.000 € (in T1 2012), de la 500.000 de euro in 2011 si un maxim de 5,15 mil. € pe zi in 2007.Cele mai lichide companii de pe RASDAQ sunt: Armax-Gaz Medias (ARAX), Prospectiuni Bucuresti (PRSN), Albalact Alba Iulia (ALBZ) si Imotrust Arad (ARCV).