Ce poate duce Bursele in jos - 27 mai 2011

"Paharul este pe jumatate plin", a spus Nouriel Roubini, profesor la Stern School of Business a Universitatii din New York, la cea de-a opta editie a Forumului Financiar organizat de Forum Invest si BNR, descriind imbunatatirea indicatorilor macroeconomici din ultimul an. Totusi, exista o multitudine de factori de risc, la care investitorii ar putea deveni mai receptivi in conditiile in care cresterea economica ar incetini vizibil. Problemele din piata rezidentiala americana, tensiunile din Orientul Apropiat si efectele negative ale cresterii cotatiei petrolului, derapajul inflationist in tarile emergente si pericolul unor aterizari dure ale respectivelor economii, riscul suveran din statele periferice ale zonei euro si consecintele cutremurului din Japonia au fost ignorate de investitori in actualul trend ascendent, a amintit Roubini. El avertizeaza ca pietele si-ar putea schimba radical optica daca s-ar observa o incetinire a cresterii economice, iar aversiunea la risc s-ar putea reintoarce. Deocamdata e bine Spre deosebire de anul trecut, primejdia unei intoarceri in recesiune in conturarea unui scenariu al unei evolutii in forma de "W" a economiei este mai scazuta. La fel, posibilitatea unui colaps in eurozona si pericolul deflationist au fost indepartate, dar probabilitatea nu este zero, spune Roubini. Balantele contabile ale corporatiilor au devenit mai robuste ca urmare a reducerii costurilor (in special cu forta de munca) in statele dezvoltate, in timp ce pietele emergente au confirmat ca se afla intr-un ciclu secular de crestere. "Revenirea este mai robusta decat in urma cu un an de zile", a afirmat profesorul de la New York University, subliniind ca aceasta este sustinuta de efectul de bogatie creat de reflatia activelor. Cresterea preturilor actiunilor ca urmare a stimulilor monetari a dat incredere participantilor la piata care au avut apetit la risc. Ce ne paste? Totusi, exista numerosi factori de risc ce se pot amplifica in conditiile in care in tarile dezvoltate cresterea mediocra poate suferi sincope. Principalul pericol vine din Statele Unite ale Americii, unde situatia financiara la nivelul familiilor de americani, balantele contabile ale bancilor si finantele publice franeaza relansarea economica. Blocajul de la nivel politic impiedica gasirea unei solutii pentru deficitul bugetar si datoria publica si pana in 2014 nu se intrevad masuri majore. In acest context si riscul suveran al SUA se va deteriora ca si al altor tari dezvoltate. Potrivit lui Roubini, ponderea datoriilor publice din PIB va urca in trei ani la peste 100%, fata de nivelul de 70% dinaintea crizei. Problema datoriilor suverane din Europa isi pastreaza, la randul ei, potentialul de risc, in doua dintre tari (Spania si Irlanda), aceasta fiind dublata de un risc sistemic bancar suplimentar care rezulta din escaladarea baloanelor speculative in imobiliar la jumatatea deceniului trecut. De asemenea, impactul cataclismului din Japonia asupra economiei globale inca nu a fost cuantificat. Efectele se propaga pe doua canale: aversiunea fata de energia nucleara care ar putea afecta respectiva industrie, dar si o distorsionare a lantului de aprovizionare la nivel global a unor sectoare. Roubini avertizeaza ca si tensiunile din Orientul Mijlociu si Africa de Nord nu s-au consumat si ca o continuare a acestora in paralel cu stationarea cotatiei petrolului peste 100 USD/baril se va repercuta negativ asupra economiei. Aceasta s-ar putea reflecta direct asupra marjelor de profit ale companiilor listate. Scumpirea energiei, alaturi de cea a materiilor prime alimentare, ar avea un impact major insa si in pietele emergente care sub presiunile inflationiste risca o aterizare dura care sa traga in jos intreaga economie globala, a mai avertizat Roubini. Ce se va intampla cand dispar stimulii? Materializarea riscurilor enuntate ar putea compromite revenirea globala, iar aversiunea la risc a investitorilor ar reveni in piete in acest context. Deprecierea cotatiilor activelor de risc ar conduce la o noua deteriorare a climatului investitional, iar procesul de deleveraging ar putea fi reluat, intr-un peisaj in care problema volumului datoriilor private si publice nu si-a gasit rezolvarea. Spre deosebire de acum trei ani insa, autoritatile nu mai dispun de spatiu fiscal si monetar astfel incat sa stimuleze economia. "Au ramas fara gloante!", a spus Roubini. In acest context, intrebarea este in ce masura cererea privata va fi suficient de robusta incat sa suplineasca retragerea stimulilor pe baza carora a functionat economia in ultimii trei ani. Daca acest lucru nu va fi posibil, iar cererea economica va incetini, pietele financiare vor reactiona negativ. "O economie in pierdere de viteza schimba totul", a conchis profesorul de la New York University.