Cele mai importante proiecte de lege aflate in Parlament care ar putea schimba radical bursa si care vor afecta companii de 2,5 mld. euro - 07 ianuarie 2014

Anul 2014 se anunta a fi anul modificarilor legislative care pot schimba radical piata locala de capital: majorarea pragului de detinere la SIF-uri si la Bursa de Valori Bucuresti si clarificarea statutului pietei RASDAQ. Miza acestor legi este uriasa pentru ca viitorul unor companii cu o valoare de peste 2,5 mld. euro depinde de ce vor decide parlamentarii. La Parlament sunt inregistrate in prezent doua proiecte legislative care vizeaza restructurarea pietei RASDAQ, iar pe final de an 2013 Ministerul Finantelor a mai elaborat un proiect care include propunerile Autoritatii de Supraveghere Financiara. De asemenea, la Parlament, in comisiile de specialitate ale Camerei Deputatilor, asteapta aprobare Ordonanta de Urgenta numarul 32/2012 care reglementeaza activitatea fondurilor de investitii. Mircea Ursache, vicepresedintele ASF, a declarat public anul trecut ca va inainta catre deputati o serie de modificari la OUG 32/2012 prin care sa fie ridicate restrictiile de cvorum la SIF-uri si sa fie majorat pragul de detinere la SIF-uri. Tot vicepresedintele ASF a declarat ca va inainta Parlamentului propunerea de majorare de la 5% la 33% a pragului de detinere la Bursa de Valori Bucuresti, modificare ce se va putea face prin modificarea Legii pietei de capital nr. 297/2004. Nu exista un calendar public asumat de Parlament privind aprobarea proiectelor legislative care vizeaza piata de capital, insa miza aprobarii lor este ridicata. Pe piata RASDAQ mai sunt listate in prezent aproape 1.000 de companii in valoare de 1,7 miliarde de euro, iar prin majorarea pragului de detinere la SIF-uri si BVB ar putea intra fluxuri suplimentare de capital pe piata locala si ar putea fi relansata competitia pentru preluarea acestor companii care au o valoare de piata cumulata de aproape un miliard de euro. „Anul 2014 ar trebui sa fie anul in care Parlamentul sa aprobe aceste modificari legislative, avand in vedere ca piata de capital se afla acum intr-un context favorabil generat de listarile companiilor de stat din 2013, iar interesul investitorilor locali si straini pentru bursa a crescut“, a spus avocatul Cristian Dutescu, presedintele Organizatiei Profesionistilor Pietei de Capital (OPPC).Pragul la SIF-uri, din nou la mana parlamentarilor De departe cea mai importanta modificare legislativa este cea care vizeaza majorarea pragului de detinere la SIF-uri, in prezent de 5% din capital. Miza acestei modificari este legata de faptul ca SIF-urile sunt printre cele mai valoroase companii listate la bursa, cu o capitalizare de peste 800 de milioane de euro si actiuni la banci, companii de turism, producatori de medicamente, dar si cu importante active imobiliare in portofoliu. Prin ridicarea pragului de detinere, un investitor va putea cumpara mai multe actiuni la SIF-uri si sa isi impuna mai usor punctul de vedere in conducerea societatilor. Ordonanta de Urgenta 32/2012, ce reglementeaza activitatea fondurilor de investitii si a societatilor de administrare, a fost aprobata de Senat pe 30 octombrie 2012 si pe 12 februarie 2013 a primit aviz favorabil de la deputatii din Comisia economica. Camera Deputatilor este forul decizional. Parlamentul va reveni din vacanta in luna februarie si pana in prezent nu au fost discutate de deputati amendamentele la care a facut referire vicepresedintele ASF. Unul dintre amendamente va fi majorarea pragului de detinere. Un alt amendament important este cel care are in vedere alinierea cerintelor privind cvorumul SIF-urilor in adunarile generale extraordinare ale actionarilor (AGEA) la cele stabilite de legea societatilor comerciale, adica la 25%. In prezent SIF-urile au nevoie de 75% din actionari la prima convocare si de 50% din actionari la a doua convocare pentru a tine AGEA. Praguri greu de atins din cauza actionariatului fragmentat si a prevederilor legale care nu permit unui investitor sa detina mai mult de 5% din actiunile unei SIF. „Acest prag a fost o problema continua a pietei de capital inca de cand s-au listat SIF-urile la bursa. Greu de spus daca in acest an se va realiza acest proiect, desi un motiv suplimentar ar trebui sa fie modul de reglementare a Fondului Proprietatea unde nu exista prag de detinere. Deci in mod normal nu ar trebui sa existe doua tipuri de reglementare pentru acelasi tip de entitate juridica“, a spus Rares Nilas, directorul general al BT Securities.RASDAQ ar putea fi desfiintat in 2014 O problema care treneaza de ani de zile este cea a statutului incert al pietei RASDAQ. Pe piata RASDAQ se tranzactioneaza acum peste 985 de firme cu o capitalizare de 1,7 miliarde de euro. Miza clarificarii statutului pietei RASDAQ sta in ofertele de preluare pe care actionarii majoritari ar trebui sa le faca actionarilor minoritari care nu sunt de acord cu transferul firmelor pe o piata reglementata sau pe un sistem alternativ de tranzactionare. Mai exact, miza este pretul pe care actionarii minoritari il vor primi pentru actiunile pe care le detin la firmele care acum se tranzactioneaza pe piata RASDAQ. Anul trecut au fost initiate doua proiecte de lege pentru clarificarea statutului pietei RASDAQ. Un proiect a fost initiat de un grup de parlamentari PDL si celalalt de un grup de parlamentari PSD. Ambele proiecte au fost insa respinse de Senat in luna octombrie 2013, insa Camera Deputatilor este forul decizional. Proiectul sustinut de PDL propune ca BVB sa depuna la ASF documentele necesare autorizarii pietei RASDAQ ca sistem alternativ si ca toate societatile de pe RASDAQ sa fie transferate pe sistemul alternativ RASDAQ ATS. Proiectul PSD propune ca BVB sa faca o lista cu companiile RASDAQ care indeplinesc conditiile de a fi listate pe piata reglementata a BVB, iar societatile de pe lista au obligatia ca in termen de 120 de zile de la intrarea in vigoare a legii sa convoace actionarii in adunare generala pentru a decide daca transfera compania pe piata reglementata sau pe un sistem alternativ de tranzactionare ori retrag societatea de la tranzactionare. Daca actionarii nu aproba transferul pe piata reglementata, ci transferul pe un sistem alternativ sau retragerea, actionarii care nu au votat aceste decizii au dreptul sa se retraga din firma si sa ceara cumpararea actiunilor de societate. Pretul de retragere trebuie sa fie aprobat de AGA si stabilit de un evaluator independent inregistrat la ASF. Cele doua proiecte au insa sanse destul de mici de a fi aprobate de deputati, dupa ce Ministerul Finantelor a elaborat un alt proiect care include propunerile ASF. Proiectul de lege propune desfiintarea RASDAQ si prevede ca actionarii care nu sunt de acord cu mutarea pe piata reglementata sau ATS nu au dreptul sa ceara plata actiunilor daca firma se listeaza pe un sistem alternativ de tranzactionare cu reguli similare celor de pe o piata reglementata.Legea pietei de capital ar putea fi modificata Legea in baza careia functioneaza piata locala de capital a fost elaborata in 2004, iar multi jucatori din piata sustin ca trebuie actualizata pentru a raspunde realitatilor anului 2014. „Legislatia pietei de capital trebuie adaptata la nivelul actual de dezvoltare a pietei, adica o piata de frontiera. Incercarea de implementare de legislatii de pe pietele dezvoltate nu face decat sa franeze dezvoltarea pietei“, a mai spus Nilas. Dupa descoperirea fraudei de la societatea Harinvest din Ramnicu Valcea, ASF a recunoscut ca sunt necesare modificari ale pietei de capital pentru a preveni aparitia unor cazuri de furt de actiuni si de bani din conturile investitorilor. De asemenea, Mircea Ursache, vicepresedintele ASF, a declarat anul trecut ca va propune Camerei Deputatilor sa majoreze pragul de detinere la bursa la 33% din actiuni, de la 5% in prezent. Aceasta majorare nu se poate face fara modificarea pietei de capital, Legea 297/2004, avand in vedere ca pragul de detinere de 5% din capitalul BVB este reglementat in acest text de lege. Miza majorarii pragului de detinere la bursa sta in faptul ca ar putea avea loc o consolidare a actionariatului BVB, in prezent fragmentat din cauza pragului de detinere. Deciziile ar putea fi luate mai usor in adunarire generale extraordinare daca pragul de detinere ar fi majorat.