Cine ridica leul la fileu strainilor? - 06 iunie 2011

Tendinta de intarire a leului din prima parte a acestui an in raport cu euro nu reprezinta un fenomen singular, avand in vedere ca, din 2006, in fiecare primavara, am avut cate un puseu de apreciere a monedei nationale. Acesta se suprapune cu perioada incasarii dividendelor si favorizeaza multinationalele care isi repatriaza profiturile. De altfel, in ultimii trei ani, de cand perechea valutara euro/leu se consolideaza in intervalul de variatie 4,1 - 4,3 lei pentru un euro, s-a conturat o ciclicitate in care moneda nationala se intareste in lunile de repartizare a dividendelor si se depreciaza la sfarsitul lui octombrie, cand este stabilit cursul la care se platesc accizele in anul urmator. Aceasta realitate se traduce printr-un transfer de avutie reala de la platitorul de taxe din Romania catre companiile straine care activeaza la noi.Daca acest lucru s-ar intampla prin mijloacele pietei ar fi de inteles, insa exista circumstante agravante care ne spun ca tendinta pe curs este imprimata chiar cu banii imprumutati in numele contribuabilului roman. Acest lucru este mult mai vizibil in acest an, cand Ministerul de Finante si BNR au pus presiune pe curs, vanzand taman in perioada dividendelor valuta care fusese lasata sa "balteasca" in sistem luni bune. Vanzarile de euro au fost puse in evidenta de rapoartele realizate de ING Bank Romania, insa Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului bancii centrale, a calificat drept "fanteziste" analizele bancii olandeze, afirmand ca fluxurile externe de capital au fost cele care au determinat intarirea leului.Din discutia pe care am avut-o cu economistul-sef al ING Bank Romania, Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, reiese totusi ca BNR a fost hiperactiva pe curs in lunile trecute. Analistul economic Ilie Serbanescu ne-a declarat, de asemenea, ca are certitudinea ca aprecierea artificiala a leului este exclusiv indusa de catre Banca Nationala si aceasta are ca scop maximizarea profiturilor multinationalelor la repatrierea acestora.BNR ar fi vandut in a doua parte a lunii mai aproximativ 700 milioane euro sau chiar un miliard de euro pentru a impiedica o depreciere a monedei nationale dincolo de pragul de 4,14 lei pentru un euro, se afirma intr-un raport al ING Bank, publicat la jumatatea saptamanii trecute. Calculele realizate de banca olandeza se bazeaza pe raportarile fluctuatiilor rezervei internationale administrate de Banca Nationala, insa au fost contrazise de Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR. "Echipa de analisti de la ING continua, din pacate, seria calculelor fanteziste", ne-a declarat acesta.Reprezentantii ING mai afirmasera anterior ca trendul de apreciere a monedei nationale din februarie-martie a.c. ar fi fost condus de BNR, care a vandut valuta in numele Ministerului de Finante. Cu aceasta teza este de acord si analistul economic Ilie Serbanescu. "Intarirea leului este artificiala si generata exclusiv de Banca Nationala, care isi face un program de combatere a inflatiei pe seama economiei", a declarat acesta pentru Curierul National adaugand ca aprecierea, impotriva firii, a leului "distruge economia, o tensioneaza si o contorsioneaza prin descurajarea exporturilor".Premisele de la care pleaca cei care afirma ca tendinta pe curs este imprimata de interventiile bancii centrale vin in contradictie cu afirmatiile guvernatorului BNR, Mugur Isarescu, potrivit carora fluxurile de capital catre Romania s-au reluat si acestea urmeaza sa puna presiune pe intarirea monedei nationale intr-un orizont de timp previzibil.Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, economist-sef al ING Bank Romania, sustine insa ca intrarile de capital, desi au existat, au fost "relativ reduse": "Nu putem vorbi de influxuri masive sau de presiuni similare celor din 2005-2006. Nu cred ca asemenea influxuri se vor repeta in urmatorii 5-10 ani". Mai mult, din discutia pe care am avut-o cu reprezentantul bancii olandeze, reiese ca BNR a fost hiperactiva pe curs in lunile precedente, fapt care explica si existenta unui trend bine determinat. Astfel, banca centrala ar fi initiat vanzarea de valuta la jumatatea lunii februarie, cand datele statistice au indicat o urcare a inflatiei anualizate peste nivelul de 8 procente. Ulterior, Banca Nationala si-ar fi revizuit pozitiile devenind cumparator net de lei in a doua parte a lunii martie si in aprilie. Exceptia ar fi reprezentat-o vanzarile de euro pentru calmarea pietei dupa cataclismul natural din Japonia. Dupa achizitiile de lei din zona de 4,07 lei pentru un euro, BNR s-ar fi regrupat la vanzare in zona de 4,14 lei pentru un euro. Potrivit analizei ING Bank, Banca Nationala a delimitat un coridor de variatie cuprins intre 4,05 lei pentru un euro si 4,15 lei pentru un euro, care ar indica o perceptie a institutiei potrivit careia nivelul de echilibru ar fi undeva la 4,1 lei pentru un euro. Chidesciuc ne-a declarat ca este posibil ca sa vedem o oscilatie a cursului de schimb in acest interval pentru lunile urmatoare si a adaugat ca nivelul de sustinere fundamentala a leului in raport cu economia nu este departe de acest reper. Totusi, in opinia sa, canalul delimitat ar fi unul foarte strans. Oficialul ING l-a citat pe John Williamson, economist care la inceputul anilor '90 recomanda permiterea unei variatii de +/-15% fata de nivelul de curs calculat prin model econometric. Adrian Vasilescu a reamintit insa pentru Curierul National ca BNR nu are tinta de curs: "Analistii de la ING pleaca de la o premisa gresita potrivit careia Banca Nationala ar fi vandut valuta ca sa tina cursul la 4,13." El a calificat drept "fantezist" ultimul raport al bancii olandeze. "Ca sa isi demonstreze fantezia, trec la o aritmetica simpla, de adunari, unele ingrosate, uitand sa faca o scadere esentiala", a afirmat Vasilescu. Astfel, in studiul citat se pleaca de la estimarea gresita conform careia, in aprilie, banii rezultati din eliberarea rezervelor minime obligatorii ar fi fost retrasi integral de bancile comerciale. In realitate, din cei 1,2 miliarde euro, cei mai multi dintre bani au fost luati de la BNR in luna mai. In aceste conditii, se vede ca suma despre care ING sustine ca a fost cheltuita pentru sustinerea cursului este mult mai mica. "Avand in vedere ca au uitat sa scada banii care au iesit din RMO, analistii de la ING nu mai au baza pentru analiza lor", a afirmat Vasilescu precizand ca BNR nu face comentarii referioare la interventiile pe curs nici macar post-factum.Dincolo de episodul amintit si de acuratetea calculelor din raportul ING Bank, Ilie Serbanescu afirma ca a fost o constanta a politicii BNR apararea cursului de schimb, ceea ce a impiedicat Romania sa externalizeze pierderile in momentul efectuarii ajustarilor necesare. El afirma ca nu am facut deloc "external devaluation" in anii de criza, iar conducatorii destinelor Romaniei "s-au napustit pe cei mai nefericiti, desi nu ei erau cei vinovati de aceasta nesustenabilitate a economiei romanesti".In opinia analistului economic, ar fi trebuit pusi la plata cei care au inflamat un model nesustenabil in etapade "boom", respectiv bancile cu capital occidental. Pierderile ar fi trebuit asumate de acestia si de catre cei care s-au imprumutat in euro. "Ce obligatii are societatea sa ii tina!? Este strict treaba lor! Cine i-a pus sa se imprumute!? Ei si cu bancile au dus tara spre dezechilibru si acum ar trebui sa suporte consecintele", a spus Serbanescu.El considera insa ca acest lucru nu a fost posibil datorita interventiilor BNR pe curs: "Intervin pe piata pentru ca acest leu, reprezentant al unei economii slabe, sa fie mai breaz decat este." Unul dintre obiective ar fi acela de control al inflatiei prin intermediul cursului de schimb intrucat "capitalul mondial, la care raspunde domnul Isarescu", promoveaza aceasta viziune, potrivit careia inflatia este "raul cel mai rau". Serbanescu spune ca nu este de acord cu acest lucru si tinde mai degraba sa dea dreptate cercurilor industriale, care au spus ca leul tare ii dezavantajeaza. In opinia analistului economic, Romania are probleme mai importante decat inflatia, iar un control al acesteia prin curs nu este binevenita.Ingrasam profitul multinationalelor cu bani imprumutati in numele contribuabiluluiVanzarea de valuta de catre Ministerul de Finante si BNR in aceasta parte a anului este considerata de Serbanescu un rezultat al interesului multinationalelor de a repatria profitul la un curs cat mai avantajos. Efortul financiar de a asigura contrapartea la vanzare pe valuta nu are sens intrucat companiile oricum scot banii afara, a mai spus Serbanescu, intarind ca este sigur ca acesta este scopul interventiilor BNR din aceasta parte a anului: "Am certitudinea ca se face jocul companiilor occidentale si al speculatorilor de catre acest instrument (Banca Nationala - n.r.) care nu este al poporului roman, ci al multinationalelor". In opinia sa, banca centrala actioneaza cu profesionalism, insa acesta nu este folosit pentru ajutarea poporului roman. "Ei fac doar ce li se cere de catre capitalul occidental", a mai adaugat Serbanescu.Analistul economic este de acord cu observatia privind ciclicitatea cursului de schimb, in care leul se intareste in perioada incasarii dividendelor pentru ca sa se deprecieze in octombrie, in vederea unui calcul mai ridicat al accizelor pentru urmatorul an. "Asta se intampla, insa macar in octombrie ajutam statul, pe cand acum ajutam niste banditi din afara", a conchis Serbanescu.Ciclicitatea potrivit careia leul se intareste in raport cu euro in perioadele de distribuire a dividendelor, urmand sa se deprecieze in octombrie in vederea calcularii accizelor aferente anului urmator, este foarte bine evidentiata pe graficul atasat. Acest parcurs al cursului euro/leu apare mai clar in ultimii doi ani si jumatate in care perechea valutara respectiva s-a consolidat in coridorul de variatie cuprins intre 4,05 - 4,34 lei pentru un euro.Astfel, in timp ce in octombrie 2009 si in octombrie 2010 cursul s-a apropiat de plafonul maximal din zona de 4,3 lei pentru un euro, toate cele trei minime relative importante ale ultimilor trei ani au fost atinse exact in etapa in care multinationalele isi repatriaza profiturile. Miscarea nu este intamplatoare, iar punctele extreme sunt atinse dupa impingerea deliberata a cursului. Acest lucru se observa pe indicatorul Stochastic al graficului saptamanal care, intr-o conformatie rapida (8,3,5), intra in supracumparare si, respectiv, in supravanzare in momentele amintite ale anului.