Depozitarul Central, sat fara caini - 26 martie 2014

Pagubitii de la Harinvest spun ca furturile de 8,2 mil. lei din noiembrie 2013 prin operatiuni la Depozitarul Central atrag o culpa penala pentru reprezentantii institutiei. O alta acuzatie este aceea ca a autorizat vanzari ale Harinvest in nume propriu desi casa de brokeraj valceana nu avea dreptul prin lege sa faca acest lucru. Presedintele institutiei, Cristian Agalopol, admite ca daca la intermediari exista intentia de furt, Depozitarul nu poate face prea mult pentru a preveni devalizarea conturilor investitorilor. Furtul de la casa de brokeraj Harinvest a trecut fara oprelisti peste toate sistemele de protectie ale pietei, care teoretic ar fi trebuit sa functioneze. Investitorii si-au vazut conturile devalizate de peste 10 milioane lei, iar la patru luni de la acest caz de o gravitate deosebita nu numai ca nu s-au recuperat prejudiciile, dar nimic nu s-a reparat pentru ca o praduire de o magnitudine comparabila sa nu poata fi facuta de un alt broker in orice moment de aici inainte. Inregistrarea actiunilor la un Depozitar Central nu confera investitorilor o protectie ferma, in cazul in care brokerii ar fi tentati sa le intre in conturi intr-un rastimp in care descoperim incapacitatea Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF) de a monitoriza piata in timp real. Cazul Harinvest nu ne ofera numai exemplul unui caz de infractionalitate pe piata de capital din partea unui trader, dar are circumstantele agravante ca cea mai mare parte a furturilor s-au realizat in zilele de 14-15 noiembrie 2013 prin operatiuni contrasemnate de Bursa de Valori Bucuresti si Depozitarul Central. Mai mult decat atat, ultima institutie a demonstrat o bresa majora in data de 22 august 2013, cand un milion de actiuni au fost furate de la desk-ul Harinvest dupa ce au fost incarcate fara autorizare de la Depozitar, doar dupa ce victima furtului (care nu era client al casei de brokeraj valcene) a solicitat un extras de cont. Acesta este contextul in care persoanele pagubite in cel mai mare scandal al pietei de capital din ultimii ani au sesizat Directia Nationala Anticoruptie (DNA) inclusiv a Depozitarului Central, despre care spun ca au acceptat semnaturi in fals. Cine trebuia sa fie suspicios fata de tranzactiile en-gros? Cea mai importanta acuzatie la adresa Depozitarului Central este aceea ca a autorizat vanzarea masiva de catre Harinvest, prin operatiuni sell-out a unor actiuni apartinand clientilor in contextul in care intermediarul avea deja activitatea suspendata de Bursa pe piata reglementata si ASF demarase o investigatie. "Cum toata lumea semna intr-o veselie ca sa le dea bani la BCR?! N-are nicio logica!", a declarat pentru Curierul National una din persoanele pagubite. El spune ca, in mod normal, inainte de a contrasemna respectivele formulare, reprezentantii Depozitarului ar fi trebuit sa puna mana pe telefon si sa sune pentru a verifica la trei, patru sau cinci clienti daca autorizau acele tranzactii en-gros.Presedintele institutiei, Cristian Agalopol, ne-a spus insa ca Depozitarul nu se poate substitui unei institutii de control si nu poate face verificari prin sondaj. Respectarea cadrului legal cade exclusiv in sarcina participantilor, iar aceasta este monitorizata si controlata de autoritatea de resort, ASF. Indatorirea Depozitarului este aceea de a deconta tranzactiile, de a inlesni transferul dintr-o parte in alta, dar nu poate sa vada daca un intermediar a primit o instructiune din partea unui client, a mai spus Agalopol. Persoana pagubita de la Harinvest cu care am vorbit sustine, insa, ca aici este vorba de un caz special, al unei entitati care tocmai ratase o decontare, care era suspendata de la tranzactionare de Bursa pe piata reglementata si care acum realiza vanzari de milioane lei, disproportionate fata de rulajele sale obisnuite. "Aceste lucruri demonstreaza clar ca toata lumea stia ca sunt furati banii", ne-a declarat aceasta.Cristian Agalopol afirma ca tot ce a putut sa faca Depozitarul Central a fost ca sa mareasca marjele pentru Harivest ceea ce a facut inca din noiembrie 2012, cand a vazut explozia volumelor si sa sesizeze supraveghetorul pietei. Astfel, Depozitarul Central a notificat prin decizie in Consiliul de Administratie ASF inca din ianuarie 2013 asupra frecventei operatiunilor sell-out derulate intre Harinvest si BCR. Harinvest nu avea dreptul sa tranzactioneze in nume propriu. O alta acuzatie la adresa Depozitarului care vine, de data aceasta, din partea actionarilor Harinvest, pagubiti ei insisi cu aproximativ 11 milioane lei, este aceea ca a autorizat vanzarea pachetului detinut de casa de brokeraj valceana la operatorul de piata Bursa de Valori Bucuresti, in pofida prevederilor legale. Pagubitii spun, la randul lor, ca daca acest pachet la BVB nu ar fi fost instrainat prin tranzactiile derulate la Depozitar, acesta putea fi executat ulterior pentru onorarea obligatiilor Harinvest catre victime. Vanzarea actiunilor pentru doua milioane lei nu numai ca nu a fost autorizata de Consiliul de Administratie al Harinvest, dar s-a derulat desi intermediarul din Ramnicu Valcea nu avea capitalul social necesar pentru a realiza tranzactii in nume propriu, sustin surse din actionariatul casei de brokeraj. Intr-adevar, potrivit Legii nr. 297/2004 privind piata de capital, numai intermediarii care au un capital initial echivalent cu 730.000 euro sunt autorizate sa presteze toate serviciile de investitii financiare. In Titlul II referitor la Intermediari al legii, Capitolul III privind societatile de investitii financiare, la sectiunea I privind capitalul initial, alineatul (b) al articolului nr. 7, mentioneaza ca firmele de brokeraj care au un capital social in echivalent 125.000 euro "nu tranzactioneaza instrumente financiare pe cont propriu". Harinvest se incadra in aceasta categorie si, teoretic, nu ar fi avut dreptul sa realizeze respectivele operatiuni. La Depozitar se vedea clar ca era vorba de un cont propriu al Harinvest. Actele semnate la Depozitarul Central si obtinute de Curierul National indica faptul ca, intr-adevar, unul dintre conturi este propriu al Harinvest. Astfel, vanzarile de actiuni BVB sunt realizate de pe un cont "Harinvest" avand contul cu numarul 4752524, in timp ce transferurile cu actiuni Fondul Proprietatea (FP), Romgaz SA (SNG), Antibiotice Iasi (ATB), UPET Targoviste (UPET) si Univers SA Ramnicu Valcea (UNVR), reprezentand furturi din conturile clientilor, sunt initiate de pe contul "Harinvest Clienti" cu numarul 4852088.Dar cica nu erau tranzactii...Cristian Agalopol afirma, insa, ca, din punctul sau de vedere, operatiunile sell-out derulate prin care Harinvest a instrainat actiunile nu reprezinta activitate de tranzactionare in sensul existent in piata reglementata. Acestea sunt operatiuni de administrare a riscului care au ca scop obtinerea de fonduri de la entitatile nete debitoare care nu isi pot inchide unele tranzactii deja initiate in piata. Operatiunile sell-out, in masura in care se constituie doar ca un mecanism de acoperire a riscului, nu pot intra astfel sub incidenta articolului din legea pietei de capital mentionat de noi.Arata ca o tranzactie, suna ca o tranzactie, totusi trebuie sa fie o tranzactie...Am avansat si noi mai departe in piata aceasta explicatie, insa persoanele cu care am vorbit au spus ca baza de sustinere este slaba si ca operatiunile sell-out sunt tranzactii. Doua persoane chiar au gasit explicatia hilara. Pachetele de actiuni schimba mainile, au indicat un vanzator si un cumparator cu ordine clare, dupa cum au un pret negociat. Prezinta, asadar, toti parametrii unei tranzactii si de fapt sub aceasta denumire sunt indicate in actele semnate la Depozitarul Central in zilele de 14-15 noiembrie 2013 si obtinute de noi (dintre care publicam si in facsimil). De sapte ori cuvantul "tranzactie" apare in respectivele documente pentru a desemna operatiunea. Documentul, de altfel, se si numeste "formular pentru raportarea tranzactiei de cumparare/vanzare speciala (buy-in/sell-out). Dupa ce sunt mentionate ordinele de cumparare si, respectiv vanzare, urmeaza raportarea catre Bursa: "Se raporteaza catre BVB urmatoarea tranzactie de cumparare/vanzare speciala (buy-in/sell-out)". Contractul mai mentioneaza "cantitatea de instrumente financiare obiect al tranzactiei", "valoarea totala a tranzactiei", dupa care are indicata o rubrica in care "Depozitarul Central confirma necesitatea introducerii tranzactiei respective in sistemul BVB". Avem, de asemenea, o data a efectuarii tranzactiei si, finalmente, o indicatie pentru referinta interna care este utilizata in cazul conturilor globale si care poate fi folosita de participant pentru "reflectarea corecta a tranzactiei".La Depozitar poti fi jefuit ca in Vestul Salbatic. O intrebare importanta legata de functionalitatea sistemului de la Depozitarul Central este ridicata de cazul aflat in atentia procurorilor DIICOT al batranului de 72 de ani furat de la desk-ul Harinvest de un milion de actiuni FP. Practic, societatea de brokeraj valceana, in data de 22 august 2012, a incarcat de la Depozitarul Central actiunile victimei - in baza datelor personale obtinute la o simpla cerere de primire a unui extras de cont - pe care le-a revandut numai cateva ore mai tarziu. L-am intrebat pe Cristian Agalopol daca acest caz implica vreo raspundere din partea Depozitarului, iar la raspunsul negativ a venit intrebarea subsecventa: daca un broker detine datele personale ale unui investitor si stie cate actiuni are, atunci poate sa il fure fara a fi vreun mecanism de siguranta la Depozitar? Inspaimantator pentru comunitatea investitionala, raspunsul este "Da"! "Nu s-a inventat un mecanism perfect de anticipare a furtului", ne-a declarat presedintele Depozitarului. Am insistat cu intrebarea daca un caz similar cu cel al domnului din Ramnicu Valcea se poate repeta maine: "Da, riscuri sunt, insa personal nu cred ca se poate generaliza. (...) Nu vreau sa dau in piata de capital pentru ca un broker nu a avut un comportament corect", a zis Agalopol. El spune, insa, ca activitatea la Depozitar este monitorizata de institutie si aceasta are "toleranta zero fata de incalcarile Codului Depozitarului Central". Orice activitate la limita (nu doar in afara) Codului Depozitarului, de indata ce este observata se adreseaza prin parghii interne (cum a fost ridicarea marjelor la Harinvest) sau prin sesizarea ASF. Dincolo de afirmatiile presedintelui Depozitarului legate de Codul institutiei si de urmarirea aplicarii regulilor astfel incat actiunile investitorilor sa fie in siguranta, faptele sunt cele care vorbesc impotriva garantului actiunilor romanesti. Rezistenta unei redute este data de punctele sale slabe. Oricat de fortificata ar fi cazemata Depozitarului pe unele laturi, ramane o realitate aceea ca atunci cand au fost de rostogolit pierderi prin operatiuni sell-out, s-au rostogolit, atunci cand au fost de facut operatiuni neautorizate, s-au facut, cand a fost de furat actiuni, s-au furat... Depozitarul Central ne apare ca un sat fara caini...