Deputatii au votat moartea pietei Rasdaq - 01 octombrie 2014

Camera inferioara a votat legea prin care majoritatea companiilor din piata secundara ies de sub umbrela Autoritatii de Supraveghere FinanciaraEmitentii vor decide singuri daca urca pe piata reglementata, trec intr-un sistem ATS nereglementat sau pleaca de la bursaSeful AF spune ca problema s-a reglementat "onorabil", dar investitorii din piata si minoritarii se tem ca pot fi victime ale majoritarilor din companiiPiata Rasdaq ar urma sa dispara asa cum functiona conform prevederilor in vigoare, dupa un vot de marti in Camera Deputatilor, cel mai important impact fiind iesirea majoritatii emitentilor de sub reglementarea si supravegherea Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF). Proiectul de lege depus de 27 de senatori si deputati si adoptat de camera decizionala cu 228 de voturi pentru, 94 de abtineri si trei voturi impotriva, lasa la latitudinea emitentilor prin decizii in Adunarile Generale ale Actionarilor daca societatile vor fi promovate pe piata reglementata, daca vor trece intr-un sistem alternativ de tranzactionare (nereglementat) sau daca pur si simplu vor fi retrase de la tranzactionare. Proiectul fusese respins de Senat pe 15 octombrie 2013, insa a venit pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor cu sustinere din partea Guvernului. Proiectul de lege cu numarul 385/2013 pentru piata Rasdaq a primit luni seara un aviz in sensul adoptarii in plen intr-o sedinta care initial fusese convocata pentru marti si la care urmau sa participe pentru consultari o serie de reprezentanti ai pietei. Intr-o luare de cuvant in plenul Camerei dupa votarea proiectului de lege, deputatul Andreea Paul a acuzat ca actul normativ a trecut "pe repede inainte" prin Camera cu "argumentul banal" ca se apropie vacanta parlamentara. Conform acesteia, membrii Comisiei de buget-finante au aflat ca aceasta se va intruni ieri la ora 18:00, abia la ora 17:58. "Asa cum a iesit legea (...) nu e bine", a declarat aceasta, precizand ca grupul parlamentar al PDL s-a abtinut de la vot. Principalul neajuns al unei clasificari a pietei Rasdaq drept piata nereglementata si transformarea acesteia in sistem alternativ de tranzactionare reclamat de investitorii de portofoliu a fost acela de a-i lipsi de protectia legii pietei de capital pe actionarii minoritari. Investitorii se tem ca nu vor avea sansa unui exit echitabil care, cel putin prin prisma legislatiei anterioare, era facilitat de derularea unei oferte publice de preluare obligatorii. Mircea Ursache (ASF): Un proiect bun dupa opt ani de tergiversariContactat de Curierul National, vicepresedintele Autoritatii de Supraveghere Financiara, Mircea Ursache, spune insa ca acest proiect este unul bun, care protejeaza actionarii minoritari (asimilati unor consumatori de servicii financiare) si care pune capat unei zone conflictuale care a persistat un timp mult prea indelungat. "Dupa opt ani de tergiversari la nivelul fostului CNVM, am reusit in mod onorabil sa reglementam o problema a pietei de capital", ne-a declarat Ursache. Adoptarea ieri a legii evita procedura de infringement la adresa Romaniei, care ar fi putut fi declansata incepand cu 11 octombrie a.c. si, in acelasi timp, "reglementeaza fara tagada statutul unei piete pe care Inalta Curte de Casatie si Justitie a Romaniei, prin doua sentinte definitive si executorii, a definit-o ca nereglementata". Trei optiuni pentru societatile de pe RasdaqConform proiectului propus de 20 de parlamentari PSD, trei senatori PNL, doi senatori PDL, un deputat PP-DD si un senator UDMR, Bursa de Valori Bucuresti ar fi urmat ca in termen de 45 de zile de la intrarea in vigoare a legii sa identifice companiile de pe piata Rasdaq ce se incadreaza a fi admise la tranzactionare pe piata reglementata. Dupa trimiterea unei liste a societatilor care se califica pentru accederea la cota BVB, operatorul de piata o va trimite supraveghetorului pietei. ASF ar urma ca in termen de 10 zile de la primirea listei sa notifice emitentii cu privire la indeplinirea conditiilor de admitere la tranzactionare pe o piata reglementata. De asemenea, pe piata reglementata vor putea fi admise ulterior si societati care nu intrunesc, la data adoptarii legii, criteriile de acces, in conditiile primirii aprobarii Autoritatii de Supraveghere Financiara. Conform lui Mircea Ursache, aceste prevederi care implicau Bursa in procedurile de selectie, au fost insa eliminate la ajustarile aduse in procesul legislativ. Vicepresedintele ASF a subliniat ca legea a iesit mult diferita fata de forma propusa de initiatori.In termen de 120 de zile de la primirea notificarilor ASF, prevede proiectul de lege, emitentii sunt obligati sa convoace Adunarile Generale ale Actionarilor pentru a decide daca opteaza pentru trecerea pe piata reglementata, daca merg pe un sistem alternativ de tranzactionare sau daca vor retragerea de la tranzactionare a actiunilor. In cazul in care emitentul voteaza impotriva admiterii pe piata reglementata, si opteaza pentru trecerea actiunilor pe un sistem alternativ de tranzactionare sau delistarea acestora, actionarii care au votat contra deciziei au dreptul de a solicita cumpararea actiunilor proprii de catre societate.Sub incidenta legii se afla un numar de 948 de societati, dintre care 20 sunt necotate si 928 sunt cotate. Dintre cele 928 de companii, 635 sunt disponibile la tranzactionare, in timp ce restul sunt suspendate de la tranzactionare. In ce conditii vor beneficia de exit actionarii minoritariMircea Ursache spune ca legea are doua avantaje fata de propunerile anterioare. Primul dintre acestea este acela ca soarta emitentilor de la cota pietei Rasdaq nu va fi determinata administrativ, ci va apartine actionarilor, asa cum este si spiritul prevederilor europene. Al doilea este acela ca actionarii minoritari, fiind asociati unor consumatori de servicii financiare, vor beneficia de o protectie suplimentara in cazul in care emitentii decid orice alta varianta decat accederea pe o piata reglementata.Vicepresedintele ASF spune ca a insistat pentru conceptul de "justa despagubire", a celor care aleg sa nu ramana alaturi de actionarul majoritar pe un sistem alternativ de tranzactionare sau dupa delistare. Retragerea se va putea face conform articolului 134 al legii 31/1990 a societatilor comerciale si care prevede la alineatul (4) ca "pretul platit de societate pentru actiunile celui care exercita dreptul de retragere va fi stabilit de un expert autorizat independent, ca valoare medie ce rezulta din aplicarea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de legislatia in vigoare la data evaluarii". Expertul este numit de judecatorul delegat la cererea Consiliului de Administratie sau a directoratului, costurile de evaluare fiind suportate de societate, mai spune articolul de lege respectiv.L-am intrebat pe Mircea Ursache daca nu este o slabiciune a actului normativ adoptat ieri de Camera Deputatilor aceea ca ii scoate pe investitori de sub incidenta legii 297/2004 a pietei de capital. Interlocutorul ne-a raspuns ca, dimpotriva, in cazul ofertelor publice de preluare obligatorii, evaluatorul era desemnat, de regula, de actionarul majoritar, si ca operatiunea de piata se derula ponderat cu anumite cotatii de pe Bursa ale actiunilor respectivului emitent. In opinia lui Ursache, mai degraba actionarii majoritari aveau posibilitatea de a influenta pretul de piata respectiv in conditiile de lichiditate scazuta, decat pe aceea de a influenta un evaluator desemnat dupa legea societatilor comerciale. De ce PDL considera ca legea nu este echitabilaIn interventia sa din plenul Camerei Deputatilor si preluata de transmisia in direct pe portalul institutiei, Andreea Paul a afirmat ca, potrivit unui studiu de impact intocmit de deputatii PDL pentru proiectul de lege adoptat marti, solutia prevazuta nu este buna. Astfel, aceasta nu ar fi "fair-play" pentru companii intrucat le-ar secatui de lichiditati, ofertele publice pe care ar fi obligate sa le deruleze urmand sa le duca in multe cazuri in pragul insolventei.De asemenea, legea nu ar fi "fair-play" pentru actionarii minoritari intrucat, daca AGA ar urma sa decida trecerea pe ATS, ei ar urma sa iasa de sub protectia legii de capital si ulterior sa nu beneficieze de un exit echitabil prin derularea unei oferte publice obligatorii. Finalmente, proiectul nu este corect fata de actionarii majoritari care deja au derulat oferte publice de preluare si au facut un efort financiar considerabil in alte conditii de piata decat cele ale prezentei legi, mai spune Paul. Deputatul PDL considera ca votul de marti doar acopera inactiunea in timp a fostului CNVM si a actualului ASF care avea obligatia de a rezolva problema pe fond, insa a preferat sa arunce responsabilitatea pe emitenti in loc sa gaseasca o solutie echilibrata.