Fondul Proprietatea, la cinci ani de la listare. O poveste despre rascumparari - 26 ianuarie 2016

Fata de prima zi de tranzactionare din 25 ianuarie 2011, actiunea FP este cu 13,50% mai sus, insa randamentul total urca la 50% daca includem dividendele, restituirile de aport social si participari proportionale la ofertele de rascumparare. 18,77 miliarde actiuni Fondul Proprietatea (FP) s-au schimbat in piata reglementata de la listarea acestui emitent in urma cu cinci ani si pana in prezent. Fara aceasta activitate de tranzactionare, Bursa de la Bucuresti ar fi fost mult mai saraca intr-un interval in care din punctul de vedere al volumelor, interesului investitorilor si frecventei ofertelor publice, piata mai degraba putea fi caracterizata drept una "bear". Fara cresterile de pret pe Fondul Proprietatea, sustinute de programele de rascumparari, si indicii de la BVB ar fi aratat mult mai slab, iar vizibilitatea externa a pietei (inca de frontiera) romanesti ar fi fost mult mai redusa.Cu toate acestea, Fondul devine tot mai mic, in masura in care vinde din casa si restituie accelerat cash actionarilor. Peisajul bursier romanesc, alti cinci ani de acum incolo ar putea fi total diferit, daca ne gandim la calea pe care a luat-o FP.Ce nu s-a mai auzit de la Starbucks Cum a aratat prima zi de tranzactionare A intrat in piata dupa ani si ani de tergiversari, rastimp in care titlurile au fost schimbate intr-o "piata gri", dominata de "baietii destepti" ai retocedarilor. Prima zi de tranzactionare in regim bursier, transparent, a adus volume de 333,21 milioane titluri. Actiunea Fondului a deschis la pretul de 0,602 lei/actiune (care a fost si minimul zilei), a urcat la un maxim intraday de 0,675 lei/actiune - ce avea sa mai fie atins abia doi ani si jumatate mai tarziu - pentru ca inchiderea sa se realizeze la pretul de 0,6495 lei/actiune.Ce performante au oferit investitorilor Fata de valoarea respectiva, pretul de vineri de 0,737 lei/actiune este cu 13,47% mai mare. Randamentul total este insa de 46%, daca includem distribuirile de dividende din perioada 2011-2013 (aferente exercitiilor fiscale 2010-2012) in valoare totala de 0,11 lei/actiune si restituirile de aport la capitalul social de 0,10 lei/actiune rezultate dupa anularea titlurilor dobandite in programele de rascumparari. Daca mai avem in vedere si participari proportionale la ofertele publice de rascumparare care s-au efectuat la cotatii aproape de valoarea unitara a activului net, randamentul ar fi chiar de 50%. Un castig de peste 100% au obtinut, insa, investitorii care au intrat in a doua parte a anului 2011 la preturi marginal peste reperul de 0,40 lei/actiune, intr-un rastimp in care piata scutura "mainile slabe" ale investitorilor care au primit actiunile FP in contul titlurilor de despagubiri.Discountul, bata-l vina! Povestea Fondului a fost, in principal, una despre programele de rascumparare, emitentul deruland sase asemenea secvente de operatiuni. Obiectivul a fost reducerea discountului cu care actiunea se tranzactioneaza fata de activul net. Reusita? Daca la pretul de piata de 0,6495 lei/actiune din prima zi de tranzactionare la BVB si valoarea unitara a activului net de 1,1352 lei/actiune, discountul era de 42,74% acum cinci ani, reducerea pare mai degraba marginala in momentul de fata.Reevaluari masive in portofoliul energetic al FP: Hidroelectrica - plus 22%, CE Oltenia � minus 42%� La pretul inchiderii de vineri de 0,737 lei/actiune, si VUAN-ul de 1,1564 lei/actiune de la nivelul lui decembrie 2015, societatea se tranzactioneaza cu un discount de 36,26%. Nici listarea secundara la Londra in iulie 2014 a actiunilor Fondului prin intermediul certificatelor de depozit GDR - dupa ani in care incercarile repetate de a aduce titlurile la cota Bursei de la Varsovia au esuat - nu a avut impactul preconizat de reducere a discountului de piata.Fondul, tot mai mic si mai mic Ce a devenit mai mic in acest rastimp a fost activul net. In ianuarie 2011, luna intrarii in piata a Fondului, acesta era de 15,64 miliarde lei. Valoarea sa de la nivelul lui decembrie 2015 este de 12,09 miliarde lei, in scadere cu 22,70%. Listarile asteptate pentru aprecierea unor active din portofoliul FP au intarziat. Exceptiile au fost Romgaz si Nuclearelectrica, in noiembrie 2013, si Electrica, in iunie 2014. In cazul Nuclearelectrica, insa impactul a fost negativ.Au vandut din casa Au precumpanit, in aceste conditii, lichidarile partiale sau totale de detineri. Administratorii FP de la Franklin Templeton nu au folosit piata reglementata pentru care au pus diagnostic in repetate randuri ca are prea putina adancime. Au fost derulate, astfel, oferte de plasament accelerat, de cele mai multe ori intr-un contratimp cu piata, uneori chiar pe minime relative ale respectivilor emitenti dupa cum urmeaza: OMV Petrom (mai 2013), Romgaz (noiembrie 2013, iunie 2014, octombrie 2015), Transgaz (decembrie 2013), Transelectrica (iulie 2014), Conpet Ploiesti (noiembrie 2014).Managementul nu a fost tocmai activ Cea mai mare parte a banilor au fost folositi pentru programele de rascumparari. Mark Mobius, seful executiv al Templeton Emerging Markets, parte a grupului care are in administrare Fondul Proprietatea, a afirmat ca cea mai buna investitie, cu cel mai mare discount, pe care o poate face FP sunt chiar actiunile Fondului. De altfel, cum exceptia lichidarilor de detineri si a rascumpararilor agresive, managementul Fondului a fost unul mai degraba pasiv, implicat in putine operatiuni de piata. Achizitia unui pachet la Azomures Targu Mures si revanzarea acestuia in oferta publica derulata de actionarul majoritar Ameropa Holding, ramane una dintre putinele povesti de succes in trading. La polul opus, achizitia pentru 200 milioane euro pe Bursa de la Viena a unor actiuni la bancile austriece Erste si Raiffeisen, prezente si pe piata bancara romaneasca, a fost urmata de o vanzare in pierdere.Pretul de un leu, doar in rascumpararile administratorilor O aventura consumata in primul an la cota BVB care nu s-a mai repetat. Fondul s-a marginit la rascumpararea titlurilor proprii. Cand piata reglementata nu a mai fost suficient de ofertanta, managementul a folosit procedurile accelerate. Prima operatiune de acest tip s-a derulat in intervalul 15 octombrie - 2 decembrie 2013, la pretul de psihologic de un leu pe actiune. Obiectul rascumpararii l-au facut un numar de 600 milioane titluri, reprezentand 4,35% din capitalul social. A doua oferta a fost realizata la un pret de 1,11 lei/actiune in perioada 3 noiembrie - 2 decembrie 2014 pentru 750 milioane de titluri, reprezentand 6,03% din capitalul social redus, in timp ce un prospect de oferta este depus la ASF pentru ca in urmatoarele saptamani o astfel de operatiune de rascumparare accelerata sa fie efectuata pentru 430 milioane actiuni FP la un pret care inca nu este cunoscut.Unde numai "vulturii" indraznesc. Cine sunt actionarii. Accelerarea rascumpararilor s-a realizat sub presiunea principalului actionar, grupul Elliott Management, care prin fondurile Manchester Securities Corp. si Beresford Energy Corp. deja ajunsese in ianuarie 2012 la o detinere de 10% din actiunile Fondului. Intre timp, aceasta participatie s-a dublat, ultimele achizitii ale fondurilor magnatului american Paul Singer datand din toamna anului trecut. Faptul ca un fond care in pietele internationale are reputatia de a fi unul "vulturesc" - centrat pe achizitia si fructificarea creditului deteriorat - este principalul actionar al FP, nu reprezinta tocmai o poveste de succes pentru Fond, perceput in continuare ca o entitate de piata ingloband mult risc. Structura actionariatului este, insa, total diferita de cea de la listare. Dupa doua luni de tranzactionare la BVB, 36,79% din actiuni erau controlate inca de Ministerul de Finante, 28,28% erau detineri ale persoanelor fizice romane, 20,40% ale institutionalilor nerezidenti, 8,66% ale strainilor persoane fizice si abia 5,87% erau plasamente ale investitorilor institutionali romani. Finantele Publice au disparut relativ repede din actionariat pe masura cedarii unor actiuni in contul titlurilor de despagubiri. La 30 septembrie 2011, actiunile detinute de minister mai reprezentau 5% din capitalul social subscris si varsat al FP, iar in ianuarie 2012 deja acest procentaj a coborat la 2%. Investitorii romani persoane fizice au vandut, iar Mobius a afirmat in mai multe randuri ca este un regret al sau ca persoanele care au primit aceste titluri ca reparatii pentru prejudiciile aduse in timpul regimului socialist, nu au ramas in actionariat pentru a beneficia de aprecierea in valoare a actiunii si de returnarile de cash. Structura actuala a actionariatului publicata pentru finele anului 2015 indica detineri de peste 50% ale institutionalilor nerezidenti. O parte dintre acestia controleaza actiuni ale Fondului prin intermediul certificatelor de depozit GDR pentru emiterea carora 34,95% din titluri sunt tinute in custodie de Bank of New York Mellon. 25,44% sunt detinerile institutionalilor straini raportate la BVB, aproape duble fata de participatiile de 13,47% acumulate de fondurile inregistrate in Romania. Persoanele fizice romane detin 21,95% din titluri, iar cetatenii particulari nerezidenti 4,15% din actiunile FP.Cum va rezista FP la vreme de criza? Detinerile ridicate ale investitorilor straini arata o anumita atractivitate a Fondului, insa ii induc si vulnerabilitate. In cazul unui nou val de criza ei vor fi vanzatori agresivi, asa cum ne-a aratat experienta anilor 2007-2008, cand nerezidentii cu expuneri semnificative in Romania - dar neglijabile in totalul activelor lor nete - au facut lichidari nediscriminate de portofolii. Se va materializa un astfel de risc? Care sunt sansele ca ani de rascumparari sa fie aruncati peste bord, iar cotatia FP sa se intoarca la valori apropiate de cele vazute acum cinci ani?