Miza razboiului dividendelor la SIF-uri: 76 milioane lei - 30 martie 2011

Trei dintre SIF-uri au anuntat pana acum ca au primit de la investitori solicitari de majorare a dividendelor, fata de nivelurile propuse de conducerile SIF. In joc sunt circa 76 mil. lei (18,5 mil. euro), bani pe care investitorii ii cer in plus ca dividende, iar conducerile SIF incearca sa-i pastreze la dispozitia lor, pentru investitii. Doua dintre ele, SIF Banat-Crisana (SIF1) si SIF Muntenia (SIF4) au introdus propunerile pe ordinea de zi, in timp ce SIF Transilvania (SIF3) a refuzat, motivand ca propunerile "nu au indeplinit toate conditiile cerute de actul constitutiv al societatii si impuse de legislatia aplicabila in materie". Potrivit legii, actionarii care detin peste 5% din actiunile unei societati comerciale pot face propuneri de completare a ordinii de zi a adunarilor generale ale actionarilor (AGA). Grupul de actionari, care cuprinde fondurile de investitii East Capital, ING Romanian Equity si STK Emergent, dar si alti investitori locali importanti, sustine insa ca a depasit nivelul de 5% necesar pentru sustinerea unei astfel de propuneri. Ei solicita un dividend de 0,055 lei/actiune cu 83% mai mare decat cel propus de conducerea SIF3, de 0,03 lei/actiune, ceea ce ar insemna ca SIF-ul ar trebui sa scoata din conturi 28 mil. lei in plus, fata de cele 33 mil. lei pe care i-a alocat. La SIF1, cresterea dividendului de la 0,06 lei la 0,103 lei, ar insemna un efort suplimentar de 24 mil. lei, iar la SIF4, majorarea dividendului de la 0,05 lei la 0,081 lei ar aduce investitorilor un plus de 25 mil. lei. Astfel, in loc de 106 mil. lei, cele trei SIF-uri ar putea fi nevoite sa plateasca investitorilor 182 mil. lei. Suma ar putea sa creasca, daca o astfel de propunere va fi realizata si la SIF Oltenia (SIF5), in timp ce sefii SIF Moldova (SIF2), par sa-i fi convins deocamdata pe investitori sa mearga pe strategia propusa de ei. O data introduse pe ordinea de zi, aceste propuneri au mari sanse de a fi votate de actionari, avand in vedere ca fondurile de investitii locale si straine au devenit in ultimii ani tot mai active in a-si apara drepturile, dupa ce si-au consolidat pozitiile in actionariat. Investitori mari straini, precum Artio, East Capital, Hyposwiss, ING sau Franklin Templeton, sunt foarte aproape de pragul de 1% la fiecare dintre cele cinci SIF-uri. Si fondurile locale au devenit tot mai puternice, BT Maxim, cel mai mare fond de actiuni de pe piata, detinand pachete cuprinse intre 0,5% si 1% la fiecare SIF. Fondurile de pensii, care deocamdata nu si-au facut publice portofoliile, detin la randul lor pachete importante de actiuni SIF. In aceste conditii, sefilor SIF le va fi tot mai greu sa refuze propunerile acestor actionari, mai ales daca acestia se coalizeaza pentru a sustine interese comune, situatia fiind mult schimbata fata de cea de acum 4-5 ani, cand actionariatul SIF-urilor era mult mai dispersat, iar administratorii acestor societati, unii dintre ei in functie de peste 14 ani, dispuneau de o putere de decizie aproape nelimitata. Astfel, razboiul dividendelor ar putea fi doar un prim pas in schimbarea la fata a SIF-urilor, iar la urmatoarele alegeri pentru Consiliile de Administratie, din aprilie 2013, investitorii ar putea face pentru prima data pasul, cu adevarat, si in conducerea SIF-urilor.