Opinie-bomba despre Fondul Proprietatea: Este o institutie fara sens pentru ca despagubirile pot fluctua la cotarea actiunilor - 06 septembrie 2010

Cu ce pret se va tranzactiona Fondul Proprietatea pe Bursa este cel mai fierbinte subiect al momentului pentru ca de valoarea actiunilor atarna despagubirile a zeci de mii de fosti proprietari. Un avocat emite pentru prima oara ipoteza ca fostii proprietari vor putea actiona statul in instanta daca valoarea actiunilor pe Bursa va fi sub valoarea nominala de un leu. Aceasta ipoteza submineaza insusi scopul pentru care a fost creat Fondul Proprietatea in conditiile in care obligatia statului roman este in primul rand despa gubi rea fostilor proprietari deposedati abuziv de regimul comunist. Inca de la infiintare Fondul Proprietatea a incalcat Constitutia si Conventia pentru Drepturile Omului. Nu este legal sa dai unor fosti proprietari actiuni, care azi pot fi un leu si maine-o suta, in contul unor imobile nationalizate. Pretul unei actiuni este ca o loterie, iar actionarii Fondului au primit de fapt bilete de loterie. Daca pretul de tranzactionare pe Bursa va fi de sub un leu, fostii proprietari pot merge in instanta pentru a obtine diferenta de despagubiri. Teoretic, si cei care si-au vandut actiunile pe preturi de nimic inainte ca Fondul sa se listeze isi pot recupera, dupa listare, restul de despagubiri in instanta", a spus avocatul Gheorghe Piperea, profesor in drept comercial. Prin infiintarea Fondului in 2005, statul roman a vrut sa demareze un amplu proces de despagubire a persoanelor ale caror pro­prie­tati au fost confiscate de regimul comunist. Proiect ambitios pentru Guvernul Tariceanu si unic in regiune, Fondul Pro­prietatea s-a nascut fara ca fondatorii sa aiba vreo idee clara despre valoarea si nu­ma­rul imobilelor/terenurilor nationa­li­zate si pe care statul s-a angajat sa le despa­gu­beasca. In cei cinci ani de functionare, Fondul Pro­prietatea s-a transformat dintr-un ve­hi­cul de despagubiri intr-un vehicul de in­ves­titii si speculatii, devenind un mijloc la care au avut acces persoane influente aflate la putere si care cunosteau intentiile statului roman cu privire la situatia Fondului. Astfel ca in ultimii ani au intrat in actionariatul Fon­dului de la oameni politici (Ionut Popescu - actualul director general al Fon­dului) pana la investitori in imobiliare. In ultimii ani, Fondul Proprietatea a devenit un subiect fierbinte de investitii pentru apro­piatii puterii. Mai mult, desemnarea managementului Fondului a fost tot timpul un loc de mani­festare a intereselor politice, partidul aflat la gu­vernare numindu-si reprezentantii in con­ducere chiar daca unii dintre acestia nu au competentele necesare. In opinia avo­catului Piperea, investitori care au cumparat actiuni la 0,15 lei/titlu, aceste persoane s-au interpus intre fostii proprietari care trebuia despa­gu­biti si statul roman care trebuia sa plateasca despagubirile. Cum s-a intamplat si in situatia retrocedarilor de case si terenuri de la inceputul anilor 2000, cand proprietarii si-au vandut terenurile unor intermediari inainte de a a le fi retrocedate. Intermediarii au reusit apoi sa le vanda la preturi uriase. "Nu stiu in ce masura te poti considera norocos ca esti actionar la Fondul Pro­prietatea. Actiunile aruncate de statul ro­man in piata in ultimii cinci ani, care nu sunt altceva decat hartii fara valoare, nu au facut decat sa incurajeze specula", a spus John Chrissoveloni, mostenitorul unei mari familii de bancheri din perioada interbelica si actionar cu 17 milioane de titluri. Drumul catre Bursa este pavat cu bune intentii "In 2005, Fondul Proprietatea nu a fost gandit ca un vehicul destinat exclusiv despagubirilor, ci a fost creat si pentru a stimula economia si privatizarile com­paniilor de stat. Daca atunci s-ar fi vandut direct pe Bursa toate participatiile statului si pe care acum le detine Fondul pentru a face rost de bani de despagubiri, ar fi avut un impact de crestere al inflatiei si ar fi dezechi­librat economia", a spus Nicolae Ivan, fon­datorul Fondului. Desi inca din primul an de functionare al Fondului Curtea Europeana pentru Drepturile Omului (CEDO) a constatat ca actiunile Proprietatea, date ca despagubiri fostilor proprietari de imobile nationa­lizate, sunt "incompatibile si dispro­portionate cu va­loarea bunului pierdut", statul roman, prin intermediul Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP), a continuat sa emita actiuni la Fond. De la inceperea procesului de despagubire, in 2006, fostii proprietari au primit actiuni FP din participatia statului la valoarea nominala de un leu (la 1 milion de lei despagubiri - 1 milion de actiuni FP). Pana in prezent, statul a dat deja aproape 50% din actiunile pe care le detinea. Alaturi de faptul ca statul i-a facut pe fostii proprietari actionari la un "proiect de hartie", din martie 2008 le-a permis acestora sa isi vanda actiunile la preturi mult sub va­loarea imobilelor nationalizate facand astfel din Fondul Proprietatea o afacere pentru spe­culanti. Din martie 2008 s-au facut tran­zactii cu circa 35% din cele peste 13,7 mld. actiuni ale Fondului. Posibilitatea de a tran­zactiona titlurile, desi Fondul nu este inca listat, amin­teste de cuponiada de la ince­putul anilor nouazeci. Persoane private alaturi de fonduri de investitii au reusit sa intre in actionariatul Fondului cumparand la preturi de "chilipir" de pana la 10% din valoarea nominala de un leu, iar fostii proprietari au acceptat sa fie pagubiti a doua oara vanzand mult sub valoarea despagubirilor cuvenite. Listarea la Bursa, promisa ca imediata de fiecare din conducerile Fondului Proprietate, ar trebui sa aduca dreptate in randul fostilor proprietari pentru ca acestia isi vor putea vinde actiunile si deci incasa despagubirile pe o piata transparenta si reglementata. Acest eveniment ridica insa si mai multe semne de intrebare demonstrand fragilitatea proiectului Fondului Proprietatea. Ce se va intampla daca pretul de tranzactionare a actiunilor va fi sub valoarea nominala de un leu, in conditiile in care statul a calculat despagubirile la o valoare nominala de un leu a actiunii? Avocatul Corin Trandafir, care re­prezinta interesele celor mai mari actionari privati ai Fondului - mostenitorii Malaxa si Auschnit, este de parere ca un pret de tran­zac­tionare sub valoare nominala nu va crea inechitate in randul actionarilor, care, dupa listare, isi vor putea alege momentul si pretul la care sa vanda actiunile. KPMG: Fondul Proprietatea face 3,44 mld. euro Pentru prima data de la infiintare, actionarii au o valoare oficiala a Fondului Proprietatea calculata lunar la cererea Fondului de o firma de audit. Potrivit firmei de consultanta si audit KPMG, la finele lunii iulie, activele nete ale Fondului sunt in valoare de 14,64 mld. lei (3,44 mld. euro). Valoarea activului net unitar este de 1,0283 pe actiune, potrivit unui anunt publicat pe site-ul oficial al Fondului. In anunt nu se precizeaza daca cele doua valori au fost certificate de catre depozitarul Fondului - Bancpost. Anuntul joaca un rol strategic avand in vedere ca astazi, 6 septembrie, urmeaza sa fie aprobata listarea Fondului la Bursa de la Bucuresti si aprobarea companiei britanice Franklin Templeton la carma de administrator. Ziua "Z" pentru Fondul Proprietatea Actionarii Fondului Proprietatea se intrunesc astazi pentru a lua trei decizii esentiale pentru viitorul acestui pro­iect: predarea administrarii fondului catre grupul ame­rican Franklin Templeton, listarea la Bursa si distribuirea de dividende din profitul anilor trecuti. Aceste decizii sunt asteptate de mai mult de un an de actionarii Fondului si sunt menite sa deblocheze procesul de despagubire a fostilor pro­prie­tari deposedati de regimul co­munist. Americanii de la Franklin Templeton asteapta si ei de peste un an sa preia adminis­trarea Fondului Proprietatea, o afacere de 14,6 mld. lei (3,4 mld. euro), care le-ar aduce un co­mision anual de peste 13 mil. euro. Semnarea contractului cu Franklin Templeton a fost amanata insa din cauza neinte­legerilor la nivel politic, iar aceasta ar putea fi ultima ocazie pentru ca americanii sa preia administrarea fondului. Incertitudinile au planat insa inclusiv asupra desfasurarii AGA de astazi, dupa ce ministrul finantelor, Sebastian Vladescu, a fost remaniat saptamana trecuta din functie. Ministerul Finantelor, care detine circa 50% din capitalul Fondului, este factorul de decizie, iar fara mandatul Finantelor este greu de crezut ca AGA va putea avea loc. Reprezentantii FP sustin insa ca AGA se va desfasura conform programului. La fel de asteptata ca numirea celor de la Franklin Templeton ca administratori este si decizia privind listarea la Bursa a fondului, care va permite in sfarsit actionarilor sa-si va­lorifice in conditii transparente titlurile primite ca des­pa­gu­bire sau cumparate ulterior de pe piata. O alta decizie importanta este cea privind distribuirea dividendelor, in valoare de 0,0816 lei/actiune. Pe ordinea de zi se mai afla si propunerea privind rascumpararea unui pachet de circa 10% din actiunile proprii. Cele doua decizii ar putea avea o influenta pozitiva asupra actiunilor pe termen scurt, insa ar subtia semnificativ lichiditatile fondului. De asemenea, conducerea actuala va fi revocata, iar Consiliul de Supraveghere va fi inlocuit cu un Comitet al Reprezentantilor, ai carui membri vor fi alesi tot astazi. Andrei Chirileasa.