Saracim pe un munte de bani - 17 mai 2011

In intervalul ianuarie 2007 - martie 2011 masa monetara in sens larg (M3) aproape s-a dublat, la 196,33 miliarde lei, de la 106,96 miliarde lei, o dinamica asemanatoare consemnandu-se si pentru numerarul in circulatie, care a crescut, in perioada mentionata, la 26,24 miliarde lei, de la 13,49 miliarde lei, potrivit website-ului BNR. Aceasta creatie monetara nu s-a regasit insa intr-o consolidare a capitalului romanesc, intr-o crestere economica predictibila si sustenabila sau in veniturile populatiei, ci in valuri succesive de scumpiri. Calin Rechea, analist financiar, si Bogdan Glavan, profesor de economie si director al Centrului de Economie Politica si Afaceri Murray Rothbard, ne-au declarat ca majorarea accelerata a indicelui preturilor de consum din acest rastimp are in primul rand cauze monetare. Astfel, dupa ce creatia monetara exploziva de la jumatatea deceniului trecut a indus distorsiuni majore in economie conducand la un model de crestere nesustenabil, ce a colapsat intr-o recesiune prelungita de 27 de luni, de acum efectul vatamator al banilor eliberati in exces se resimte negativ prin scumpirea produselor de zi cu zi. In ultimele noua luni acest proces s-a accelerat, iar inflatia anualizata de 8,34% raportata in luna aprilie ar fi fost antrenata de migrarea banilor de pe active catre bunurile de consum, potrivit analistilor contactati de Curierul National, care adauga faptul ca expansiunea creditului guvernamental reprezinta o alta sursa de injectare a inflatiei in economia reala. La prezentarea ultimului raport trimestrial privind inflatia, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, a respins ideea potrivit careia la baza cresterilor de preturi sta aceasta expansiune a masei monetare. "Nu aici este cauza inflatiei. Stim care este situatia. Nu o gasim in ograda noastra", a afirmat atunci seful bancii centrale. Totusi, in pofida negarii acestei legaturi, statisticile BNR indica o suprapunere a zonei de maxim a dezinflatiei de la inceputul anului 2010, cu un minim local de 23,82 miliarde lei in numerarul in circulatie consemnat in ianuarie 2010. Puseul inflationist al ultimelor noua luni coincide cu o crestere si stabilizare a monetarului la 26,5 - 27 miliarde lei, in paralel cu o expansiune si a masei monetare in sens larg (M3), care a urcat la un maxim de 202,76 miliarde lei in decembrie 2010, de la un nivel de 185,99 miliarde lei la inceputul anului trecut. "Bineinteles ca nu are cum sa fie o coincidenta", a declarat pentru Curierul National Bogdan Glavan, profesor de economie si directorul Centrului de Economie Politica si Afaceri Murray Rothbard. Explicatia tautologica potrivit careia de vina pentru cresterea preturilor este cresterea preturilor nu se sustine, iar inflatia generalizata are intotdeauna cauze monetare intrucat cantitatea de bani chiar este fabricata. Glavan a nuantat ca aceasta corelatie dintre masa monetara si indicele preturilor de consum este una pe termen lung, putand avea o intarziere chiar si de cateva luni. Totusi, in opinia sa, cazul Romaniei ultimilor 20 de ani este unul de manual pentru economistii care sustin teza cauzei monetare a inflatiei. Astfel, in ultimele doua decade indicele preturilor de consum s-a majorat de 3.400 de ori, in timp ce cantitatea de bani a sporit cam tot atat (potrivit precizarilor lui Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, pe care le veti putea citi in editia de maine a Curierului National, masa monetara a crescut de 3.820 de ori din octombrie 1990 pana in decembrie 2010 - n.r.). Banii se muta de pe imobiliare pe patrunjel Calin Rechea, analist financiar, spune, de asemenea, ca expansiunea masei monetare reprezinta principala cauza a scumpirilor. Situatia a devenit alarmanta intrucat aceasta creste exploziv din 2000, fara corelatie cu alti indicatori macroeconomici, iar acum aceasta a devenit suficient de inflamata pentru ca si cea mai mica oscilatie sa se resimta direct in preturi. Intr-un material publicat in Curierul National saptamana trecuta, Adrian Vasilescu respingea teza cauzei monetare a inflatiei din Romania amintind ca masa monetara in sens larg (M3), in intervalul martie 2010 - aprilie 2011 a avut un avans de 3,3 in termeni nominali si o scadere de 4,3% in termeni reali. Rechea nu intelege insa ce inseamna o raportare a masei monetare in termeni reali (ceea ce ar fi echivalentul unei ajustari a inflatiei la... inflatie) si subliniaza ca suntem la capatul unei perioade extinse de zece ani in care masa monetara a avut o crestere exploziva, uneori si de 50-70% pe an, iar acum preturile sunt sensibile la fluctuatii minore intr-o cantitate de bani extrem de inflamata. Pericolul inflationist este amplificat de faptul ca acum banii nu se mai duc prin creditare catre piata imobiliara si alte active, ci se indreapta direct catre bunurile de consum. "A trecut perioada cand oamenii vanau cai verzi pe pereti si bagau banii in active imobiliare cu speranta cresterii averii. Acum fluxurile merg spre produsele de stricta necesitate, iar acest lucru se reflecta printr-un cost mai mare in special la alimente", a spus Rechea. O opinie similara a avansat si Bogdan Glavan: "Banii se muta de pe imobiliare pe patrunjel". Masa monetara creata in exces in anii de boom isi produce astfel abia acum efectul vatamator prin scumpiri, dupa ce anterior oficialii bancii centrale subliniasera ca majorarea PIB determinata de expansiunea creditului s-a suprapus in mod paradoxal cu un proces de dezinflatie. Sistemul bancar si statul alimenteaza valurile de scumpiri O alta parghie de injectare a inflatiei in economie o reprezinta creditul guvernamental, considera cei doi analisti contactati de Curierul National. Astfel, Banca Nationala reduce nivelul rezervelor minime obligatorii in valuta, bancile comerciale iau euro, ii schimba in lei si crediteaza Ministerul de Finante, care apoi transmite inflatia catre economia reala, prin plata salariilor, pensiilor, a contractelor si a prietenilor politici. In aceste conditii, o parte din masa monetara care inainte era blocata in sistemul bancar, fiind "parcata" de institutiile de credit la banca centrala, fara a avea efect inflationist, devine activa, repercutandu-se asupra preturilor bunurilor de consum. Uite cererea, nu e cererea... Rasfrangerea nemijlocita a creatiei monetare in preturi nu este doar un efect al structurii economiei, ci si al erorilor de calcul de la Banca Nationala, mai spun cei doi analisti financiari. Calin Rechea afirma ca BNR interpreteaza incorect datele macroeconomice atunci cand invoca deficitul de cerere drept sursa de compensare a presiunilor inflationiste. Astfel, acesta este calculat avand ca reper un varf economic in care constructiile ajunsesera sa reprezinte 15% din produsul intern brut, dupa ce in etapa premergatoare "boom"-ului asigurau doar 5% din PIB. In aceste conditii, deficitul de cerere nu ar fi atat de mare pe cat il estimeaza oficialii bancii centrale, iar diferenta dintre PIB-ul real si PIB-ul potential, in consecinta, mai redusa. Daca realitatea ar fi aceasta, atunci s-ar explica si de ce orice supliment de masa monetara se transfera relativ rapid intr-o majorare a indicelui preturilor de consum. "Cei de la BNR se orienteaza dupa un reper gresit si asta se va vedea prin efectele politicii", a spus Rechea, care apreciaza ca deficitul de cerere nu poate fi stabilit in functie de o cerere artificiala pe care am avut-o ca urmare a unei stimulari monetare excesive la jumatatea deceniului trecut. Bogdan Glavan vede insa o alta inconsistenta in discursul BNR in ceea ce priveste problematica cererii. Astfel, daca teoria inflatiei monetare spune ca oferta de produse se contrapune celei de bani, teoria keynesiana raporteaza o oferta agregata unei cereri agregate. Glavan contesta realitatea celei de-a doua teze, dar afirma ca cel putin din punct de vedere logic aceasta este corecta. Totusi, explicatiile oficialilor Bancii Nationale sunt neconcludente intrucat, pe de o parte, spun ca preturile cresc datorita ofertei limitate in raport cu cererea, insa, pe de alta parte, aduc in discutie deficitul de cerere, atunci cand se face trimitere la masa monetara. Nu avem radare care sa masoare viteza de circulatie a banilor Explicatia monetara a inflatiei nu poate fi contestata pe baza vitezei de rulare a banilor, afirma Bogdan Glavan, intrucat cele doua nu sunt disociate. "Velocity" este doar necunoscuta variabila a unui complex de factori care include masa monetara, preturile si PIB-ul. Aceasta viteza nu poate fi determinata decat post-factum, dupa ce se analizeaza dinamica celorlalte trei componente. "Banca centrala tipareste masa monetara, preturile nu cresc si apoi apare deductia ca viteza banilor trebuie sa fi scazut. Totusi aceasta viteza de circulatie nu are cum sa creasca irational", a spus Glavan, adaugand ca indiferent ce face lumea cu banii, efectele perverse ale emisiunilor de moneda fara acoperire pana la urma tot se resimt in economie. BNR ar trebui sa aiba mai multa grija de marfa sa Alternativa la distorsiunile imprimate economiei de creatia monetara excesiva si creditul irational o reprezinta stabilitatea masei monetare, caz in care preturile nu pot avea decat ajustari relative, spune Glavan. El subliniaza ca BNR nu poate controla pretul petrolului, al marfurilor alimentare sau a altor servicii, dar media preturilor de consum poate fi stabilizata. Banca Nationala produce leul si valoarea marfii sale poate fi controlata prin volumul emisiunilor de moneda. Abdicarea de la aceasta prerogativa si imbratisarea unei teze potrivit careia preturile depind de comportamentul aleator al consumatorilor ar pune atunci in discutie motivatia pentru care BNR insista sa aiba o tinta de inflatie. Aceasta a fost ratata al patrulea an consecutiv, fara ca aceasta sa implice nicio decizie la nivelul bancii centrale. "Nu am vazut nicio demisie. Nici vreo schimbare a metodologiilor. O varianta ar fi fost si aceea de renuntare la tintire. Nu inteleg de ce BNR persista in a anunta tinte de inflatie care sunt sistematic depasite", a spus Glavan, adaugand ca singura explicatie este incercarea de a pacali lumea prin ancorarea asteptarilor inflationiste astfel incat banii sa fie tinuti in depozite pentru a fi finalmente "taxati" cu ajutorul inflatiei. Profesorul de economie nu considera acceptabila nici explicatia BNR potrivit careia emisiunile de lei se fac doar in contul valutei intrate in tara. In acest caz, Banca Nationala se coreleaza cu alte banci centrale care la randul lor extind nesustenabil masa monetara. Astfel, noi importam inflatia creata in statele dezvoltate, iar sistemul bancar global se raporteaza la o piramida pe care singur si-o construieste. Chiar avem nevoie de bani ieftini? Despre controlul strict al masei monetare a vorbit si Calin Rechea. El a amintit ca FMI a impus o limita a creatiei monetare in noul acord stand-by cu Ucraina, tara care s-a confruntat cu inflatie de peste 20%. El crede ca si la noi Fondul ar putea solicita o inasprire a politicii monetare, dupa cum a reiesit din discutiile recente dintre autoritatile romane si delegatia institutiei internationale. "Sunt 99% sigur ca politica monetara relaxata a BNR se bazeaza pe un mesaj fals", a spus Rechea, subliniind ca in conditiile scaderii aportului investitiilor straine, trebuie sa ne cream baza de capital necesara relansarii economiei. "Trebuie sa avem o structura care sa se axeze pe productie, si nu pe servicii. Aceasta se poate forma insa doar pe o baza de capital solida, care nu se poate acumula decat in conditiile unor rate reale ale dobanzilor de 3-4% care sa stimuleze economisirea. Banii ieftini nu conduc decat la o alocare aiurea a resurselor", a conchis Rechea.