Scurte concluzii despre desfiintarea RASDAQ-ului - 03 decembrie 2014

Privit poate de cativa drept o catastrofa pentru piata de capital din Romania, iar de altii ca intrarea in normalitate, sfarsitul a ceea ce a fost candva cea mai mare piata de instrumente financiare din Europa se produce intr-un dulce anonimat. Actul care pune capat indelungatei si apaticei suferinte, numit oficial Legea 151/2014, pare intr-un fel solutia ideala pentru majoritari si rezolvarea cea mai neagra posibil pentru minoritari. Teama conducerii ASF de a emite in termenul legal regulamentul de punere in aplicare a legii este fireasca, caci acuzatii de toate naturile posibile, y compris penale, pot sa survina din toate directiile. Fara a insista prea mult pe faptul ca lobby-ul majoritarilor a castigat zdrobitor la Parlament, cred ca o scurta trecere in revista a efectelor care vor fi produse de aceasta lege si de regulamentul sau este singurul lucru util care merita facut. In primul rand, daca administratorii firmelor listate pe RASDAQ se concentreaza putin, vor convoca adunarile generale pana prin 15-20 ianuarie 2015, astfel incat prin votul decisiv al actionarului majoritar sa se evite acordarea unui pret de retragere catre minoritari. In cazul in care exista profit distribuibil sau rezerve disponibile (extralegale) apare si varianta retragerii majoritarului, cu efecte juridice si financiare extrem de intersante. Odata ajunse in cadrul unui ATS, fostele rasdace se vor putea delista fara ca majoritarul sa fie obligat sa efectueze o oferta publica de preluare si sa execute un squeeze out, acordand astfel pret de retragere minoritarilor. Desi in forma actuala Codul BVB-operator de sistem face vorbire de o astfel de obligatie, se pune problema ce forta juridica are o dispozitie din codul operatorului de sistem in fata absentei unei norme din legislatia primara care sa prevada obligatia acordarii unui pret de retragere in cazul societatilor listate pe un ATS. Mult mai probabil insa, pentru evitarea riscurilor, fostele rasdace vor ramane in cadrul ATS-ului, majoritarii putand sa-si instraineze pachetele de control de-acum inainte fara ca achizitorul sa fie tinut sa initieze o oferta publica de preluare. Ce sa mai vorbim de vot cumulativ, de rapoarte semestriale ori trimestriale, de raportarea atingerii unor praguri de detinere... O idee generala se desprinde fara dubiu: efectele sunt absolut pozitive pentru piata achizitiilor, caci dispare obligatia ofertei publice de preluare si absolut negative pentru increderea unor categorii importante de investitori (actionari minoritari prin excelenta), cei care nu cautau doar blue chips-uri, in piata de capital. O consecinta secundara este reprezentata de descurajarea finantarii prin piata de capital a societatilor ce vor fi tranzactionate in viitor in cadrul sistemelor alternative de tranzactionare, din moment ce nu exista garantia platii unui pret de retragere in cazul delistarii. Adica, prin precedentul Rasdaq este subminata orice tentativa a unor antreprenori de a-si lista companile in cadrul unui sistem alternativ, din moment ce investitorii, in lipsa unei obligatii de plata a pretului de retragere, vor pune intotdeauna o intrebare simpla: ce garantie am ca nu vei vinde pachetul de control unui nepriceput sau ca nu vei vrea sa delistezi dupa ce noi am investit masiv in firma ta? ?i acesta este cel mai rau efect pe care il poate produce desfiintarea Rasdaq-ului. Un alt efect va fi legat de impactul negativ pe care il va avea aplicarea reglementarilor privind desfiintarea Pietei Rasdaq asupra fondurilor si societatilor de investitii ce au in portofoliu societati listate pe aceasta piata, in special asupra SIF-urilor. Lucrurile ar mai putea fi indreptate. Organizatia Profesionistilor Pietei de Capital a transmis conducerii Comisiei de buget-finante o propunere de proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 151/2014, impreuna cu o expunere de motive. Propunerea este in sensul introducerii in cazul fostelor rasdace ce vor fi listate in cadrul unor sisteme alternative a obligatiei de efectuare a ofertei publice in cazul schimbarii controlului, a aplicarii votului cumulativ la alegerea administratorilor atunci cand metoda este ceruta de un actionar semnificativ si a respectarii obligatiilor de raportare incidente si in prezent. Sansele sunt extrem de slabe insa ca sa se mai schimbe ceva. Ca atare, o oarecare efervescenta litigioasa in domeniul pietei de capital ar putea sa se dezvolte in urmatoarea perioada, generata de tentativele minoritarilor de a obtine un pret de retragere, prin specularea tuturor "slabiciunilor" legate de convocarea si desfasurarea adunarilor generale ale actualelor rasdace. Aparut cu o mica intarziere regulamentul ASF de punere in aplicare a legii arata, si direct si indirect sensul in care va evolua protectia investitorilor in societatile listate pe muribundul Rasdaq. Am propus si sustinut inca din 2007, anul implementarii MiFID, o solutie mult mai echibilibrata, aceea care ar fi acordat posibilitatea actionarilor minoritari sa se retraga din acele societati care ar fi indeplinit criteriile de a fi listate pe o piata reglementata si care nu aprobau in adunarea generala un astfel de demers. Era vorba de aproximativ 30-40 de emitenti, care, daca ar fi migrat pe piata reglementata ar fi contribuit in mod substantial la cresterea capitalizarii acesteia si la diversificarea ofertei de titluri pentru investitori in conditii de protectie sporita, iar daca ar fi refuzat aceasta translatare ar fi generat sume semnificative pentru actionarii lor minoritari, ce ar fi fost, probabil, in masura considerabila reinvestite. Acum, in condtiile actuale, asteptam cu mult interes sa vedem macar un emitent listat pe actuala Rasdaq al carui majoritar va vota in adunarea generala in favoarea admiterii la tranzactionare pe o piata reglementata.