499 de modificări
Analiza Tehnica: Diferență între versiuni
fără descrierea modificării
Fără descriere a modificării |
Fără descriere a modificării |
||
| Linia 216: | Linia 216: | ||
* Oscilators: RSI, MACD | * Oscilators: RSI, MACD | ||
* RSI – Relative Strength Index oscilator a cãrui valoare poate varia între 0 si 100. Daca RSI este mai mare decât 70, atunci se considerã cã piata este supracumpãratã, iar o valoare a RSI sub 30 indicã faptul cã piata este supravândutã. De asemenea 80 si 20 pot fi folosite pentru a indica nivele de de supravânzare si supracumpãrare. | * RSI – Relative Strength Index oscilator a cãrui valoare poate varia între 0 si 100. Daca RSI este mai mare decât 70, atunci se considerã cã piata este supracumpãratã, iar o valoare a RSI sub 30 indicã faptul cã piata este supravândutã. De asemenea 80 si 20 pot fi folosite pentru a indica nivele de de supravânzare si supracumpãrare. [[Fișier:Rsi.jpg|nu|miniatura]]MACD – Moving Average Convergence Divergence este format din trei elemente care se deplasează în jurul liniei zero: Linia MACD (albastru): ajută la determinarea impulsului ascendent sau descendent (trendul pieței) si se calculează prin scăderea a două medii mobile exponențiale (EMA); Linia de semnal a MACD-ului (roșu): un indicator EMA al liniei MACD (de obicei EMA pe 9 perioade). Histograma MACD (bare): o reprezentare grafică a divergenței și convergenței liniilor MACD și de semnal. Valoare histograma peste 0 indica trend ascendent | ||
* Medii Mobile: SMA (200), EMA (8), EMA (21) | ** Sunt utilizate divergentele MACD cu pretul | ||
* Momentum: Rate of Change (ROC) | ** Se tranzactioneaza tinand cont de intersectia MACD cu linia de semnal | ||
* Volume: On-Balance Volume (OBV), Chaikin Money Flow | ** MACD reactioneaza mai rapid decat un oscillator sau decat mediile mobile[[Fișier:Macd.jpg|nu|miniatura]] | ||
* Medii Mobile: SMA (200), EMA (8), EMA (21) Media mobila este un indicator bursier utilizat in mod obisnuit in analiza tehnica. Acesta este unul dintre cele mai vechi si mai populare instrumente utilizate, intrucat sunt simplu de inteles si usor de setat. Mediile mobile exprima pretul mediu al unui produs la un moment dat de timp, prin crearea unei medii a preturilor care este actualizata constant. Exista mai multe tipuri de medii, acestea fiind simple, ponderate sau exponentiale. Diferenta importanta dintre acestea este faptul ca fiecare dintre aceste medii acorda o importanta diferita ultimelor preturi in formule, astfel incat, unele sunt mai sensibile la modificarea ultimelor preturi, pe cand altele au o intarziere mai mare. Mediile mobile sunt calculate pentru a identifica directia de trend a unei actiuni sau pentru a determina nivelurile de suport si rezistenta ale acesteia. Este un indicator de urmarire a trendului, intrucat calculul sau se bazeaza pe preturile anterioare. Intersectia unei medii mobile cu pretul sau intersectia a doua medii mobile poate constitui un semnal de cumparare / vanzare. Mediile mobile dau semnale mai bune in perioadele de trend, si pot da semnale false in perioade de consolidare. | |||
*'''Media mobila simpla (SMA – simple moving average)''' Indicatorul este calculat prin luarea mediei aritmetice a unui anumit set de valori pe o anumita perioada, mai exact, un set de preturi este adunat, mai apoi fiind impartit la numarul preturilor din set. Caracteristica principala a acestui indicator este ca nu face diferenta intre preturile mai vechi si mai noi din formula, acordand aceeasi importanta tuturor. | |||
*'''Media mobila ponderata (WMA – weighted moving average)''' Media mobila ponderata atrage o mai mare atentie ultimelor preturi in calcul, avand o sensibilitate mai sporita la miscarile pietei. Acest indicator atribuie o importanta din ce in ce mai mare preturilor odata cu apropierea zilelor de cea curenta. | |||
* Momentum: Rate of Change (ROC) Rate of Change (ROC) monitorizeaza si identifica atunci cand trendul actual nu isi mentine puterea Pentru tranzactionarea utilizand ROC se va tine cont de pozitia indicatorului fata de linia zero. Trecerea indicatorului deasupra liniei 0 da semnal de cumparare, in timp ce trecerea sub 0 constituie moment de vanzare. De asemenea pot fi utilizate in tranzactionare si divergentele pe care indicatorul le face cu pretul.[[Fișier:Roc.jpg|nu|miniatura|400x400px]] | |||
* Volume: On-Balance Volume (OBV), Chaikin Money Flow Benzile Bollinger sunt un instrument al analizei tehnice care indica volatilitatea evolutiei pretului unei actiuni. Constau in 3 curbe trasate in raport cu evolutia pretului actiunii.. Valorile uzuale ale parametrilor sunt 20 de zile pentru calculul mediei mobile simple si respective un numar de 2 deviatii standard. Astfel, principalele utilizari ale benzilor Bollinger sunt: | |||
** schimbarile de amploare ale pretului tind sa apara pe masura ce dimensiunea intervalului dintre benzile Bollinger se ingusteaza (ceea ce presupune o reducere a deviatiei standard si implicit a volatilitatii); | |||
** miscare a preturilor in afara benzilor Bollinger implica o continuare a trendului; | |||
** miscarile de pret care debuteaza pe o banda exterioara au tendinta de a continua pana la atingerea celeilalte benzi exterioare; | |||
** minime si maxime inregistrate in afara benzilor, urmate de minime si maxime facute in interiorul benzilor anunta o iminenta schimbare de trend; | |||
** pentru o mai mare acuratete, in relatia cu benzile Bollinger pot fi utilizati o serie de oscilatori (RSI - Relative Strength Index, MFI - Money Flow Index) care sa confirme semnalele date de benzi. Astfel, un nivel de supracumparare al oscilatorului coroborat cu pozitionarea pretului pe banda Bollinger superioara reprezinta un indiciu pentru vanzare, iar un nivel de supravanzare al oscilatorului si o pozitionare a pretului pe banda Bollinger inferioara semnaleaza un moment de cumparare.[[Fișier:Vob.jpg|nu|miniatura|509x509px]] | |||
== Formatiuni grafice == | == Formatiuni grafice == | ||
Formatiunile grafice din tranzactionare sunt modele vizuale care apar pe graficele de preturi unei actiuni sau ale altor active financiare si care sugereaza o anumita evolutie a preturilor. Acestea pot fi utilizate pentru a ajuta la identificarea tendintelor de pret, a punctelor de intrare sau de iesire dintr-o tranzactie si a altor aspecte ale analizei tehnice. | Formatiunile grafice din tranzactionare sunt modele vizuale care apar pe graficele de preturi unei actiuni sau ale altor active financiare si care sugereaza o anumita evolutie a preturilor. Acestea pot fi utilizate pentru a ajuta la identificarea tendintelor de pret, a punctelor de intrare sau de iesire dintr-o tranzactie si a altor aspecte ale analizei tehnice. Caracterul unei formatiuni grafice trebuie intai confirmat prin strapungerea unui suport sau a unei rezistente. Formatiunile grafice se pot combina cu indicatorii tehnici | ||
Unele dintre cele mai cunoscute si utilizate formatiuni grafice sunt: | Unele dintre cele mai cunoscute si utilizate formatiuni grafice sunt: | ||
* '''Triangles''': | * '''Triangles''': formatiuni grafice in care pretul evolueaza intre o rezistenta orizontala sau inclinata si un suport inclinat sau orizontal. Cand pretul se afla in interiorul triunghiului nu putem spune mare lucru despre deznodamant. Asteptam o confirmare fie prin depasirea rezistentei, fie prin a suportului. Triunghiurile –pot fi simetrice, ascendente sau descendente. Acestea sunt zone de consolidare dupa o miscare de tendinta si sunt, in general, modele de continuare, adica tendintele anterioare se reiau dupa breakout, momentul cand depaseste nivelul de rezistenta/suport. Cu toate acestea, in anumite cazuri, ele actioneaza si ca modele de inversare. Ele pot aparea atat in trend ascendent, cat si in descendent. [[Fișier:Triangles.png|centru|300x300px]] | ||
* '''Flag''': sugereaza o continuare a tendintei inainte de o mica retragere si apoi o reluare a acesteia. Aceste modele de diagrama pe termen scurt sunt modele de continuare care se formeaza atunci cand exista o miscare brusca a pretului urmata de o miscare de pret in general laterala. [[Fișier:Flag.png|centru]] | * '''Flag''': sugereaza o continuare a tendintei inainte de o mica retragere si apoi o reluare a acesteia. Aceste modele de diagrama pe termen scurt sunt modele de continuare care se formeaza atunci cand exista o miscare brusca a pretului urmata de o miscare de pret in general laterala. [[Fișier:Flag.png|centru]] | ||
| Linia 234: | Linia 244: | ||
* '''Double Tops and Bottoms''': Aceste modele se formeaza dupa o tendinta sustinuta si semnaleaza ca tendinta este pe cale sa se inverseze. Aceste tipare sunt create atunci cand miscarea preturilor testeaza de doua ori nivelurile de suport sau de rezistenta si nu reuseste sa le depaseasca. [[Fișier:Double Tops and Bottoms.jpg|centru|500x500px]] | * '''Double Tops and Bottoms''': Aceste modele se formeaza dupa o tendinta sustinuta si semnaleaza ca tendinta este pe cale sa se inverseze. Aceste tipare sunt create atunci cand miscarea preturilor testeaza de doua ori nivelurile de suport sau de rezistenta si nu reuseste sa le depaseasca. [[Fișier:Double Tops and Bottoms.jpg|centru|500x500px]] | ||
== GAP == | |||
Un gap al pretului este rezultatul perceptiei unui eveniment neasteptat si exprima surpriza. | |||
O caracteristica importanta a unui gap este ca acesta se poate inchide in perioada care urmeaza. Ce inseamna acest lucru? Dupa o perioada de trend, pretul isi va schimba directia si poate reveni in punctul in care a aparut gap-ul. | |||
Gap up - un gap pozitiv apare atunci cand valoarea minima a unei lumanari (bare de pret) este plasata mai sus ca pozitie fata de valoarea maxima a lumanarii precedente. | |||
Gap down – un gap negativ apare atunci cand valoarea maxima a unei lumanari sau bare de pret este plasata mai jos ca pozitie fata de valoarea minima a lumanarii precedente. | |||
Tipuri de gap: | |||
1.Gap de explozie (“breakaway gap”): | |||
* apare dintr-o consolidare de pret (perioada in care pretul evolueaza mai mult lateral, fara un trend vizibil) | |||
* semnaleaza inceputul unui trend [[Fișier:Gap1.jpg|nu|miniatura|337x337px]] | |||
2.Gap de continuare (“runaway or continuation gap”) semnaleaza jumatatea trendului. | |||
[[Fișier:Gap2.jpg|nu|miniatura|366x366px]] | |||
3.Gap de extenuare (“exhaustion gap”) apare dupa un trend lung | |||
* Semnaleaza sfarsitul trendului | |||
* In trend ascendent poate fi inselator deoarece poate fi confundat cu gap de explozie | |||
Gap-urile de extenuare sunt inchise cel mai des si mai rapid, in timp ce cele de explozie sunt inchise cel mai greu. | |||
[[Fișier:Gap3.jpg|nu|miniatura|369x369px]] | |||
== Surse == | == Surse == | ||