Ultima zi - maine dispare pragul de detinere la SIF-uri - 23 iulie 2020

Gheorghe Piperea: "Deţinerile încrucişate între SIF-uri au permis un anume tip de acţiuni concertate, care au falsificat majorităţile în AGA şi au permis preluarea ostilă a controlului managerial la trei din cinci SIF-uri"."Este de mirare lipsa completă de reacţie a autorităţilor înainte de eliminarea pragului, astfel încât toată lumea să respecte regulile jocului", spune un actor din piaţă. Opinii contrare privind situaţia concertărilor ilegale descoperite până în prezent sau care se află pe rolul instanţelor de judecată. Pragul de deţinere la SIF-uri va fi eliminat oficial, în­cepând de mâine, când se aborgă articolul de lege ce limitează posibilitatea acţionarilor de a deţine, în mod direct sau indirect, peste 5% din capitalul social al unei societăţi de investiţii financiare. Acţionarii tuturor celor cinci SIF-uri au optat pentru eliminarea completă din statut a limitei de deţinere, societăţile devenind fonduri de investiţii alternative destinate investitorilor de retail, în concordanţă cu prevederile Legii FIA, ce anul trecut a parcurs întregul proces legislativ, fiind promulgată de preşedintele Klaus Iohannis în decembrie 2019. Legat de impactul pe care este posibil să-l aibă acest eveniment asupra societăţilor de investiţii financiare, avocatul Gheorghe Piperea ne-a declarat: "Din punctul meu de vedere, odată cu eliminarea pragului, vor apărea schimări în rău în ceea ce priveşte SIF-urile. Societăţile de investiţii financiare au fost entităţi importante şi stabile ale pieţei de capital pe vremea când acţionariatul era atomizat. Nu erau permise concentrările prea mari de pachete de acţiuni, astfel încât unul sau câteva grupuri de persoane să exercite controlul asupra SIF-urilor. După părerea mea, controlul va fi nociv pentru că, pe de o parte va duce la vânzarea multor active din patrimoniul SIF-urilor iar, pe de altă parte, va duce la scăderea preocupării pentru protecţia acţionarilor minoritari, pentru guvernare corporatistă şi pentru transparenţă". În opinia sa, se va ajunge la concentrări de pachete de acţiuni atât de severe încât, cele cinci SIF-uri vor fi practic controlate de două-trei grupuri de investitori. "Estimez că, într-un an de zile, SIF-urile se vor transforma în ceva similar cu Fondul Proprietatea, care se află pe panta lichidării şi a dispariţiei", ne-a spus Gheorghe Piperea.Avocatul a adăugat: "De altfel, primul pas pe această pantă fatală a concentrării în vederea lichidării s-a făcut acum câţiva ani de zile când au fost permise deţinerile încrucişate între SIF-uri. Cred că a fost o mare greşeală, nu numai pentru că a dispărut concurenţa între SIF-uri, ci şi pentru că a permis un anume tip de acţiuni concertate, care au falsificat majorităţile în AGA şi au permis preluarea ostilă a controlului managerial la trei din cinci SIF-uri. ASF-ul a refuzat să le vadă, dar ele există şi au un impact economic şi juridic foarte nociv pentru piaţă. Ca urmare, în momentul de faţă, entităţi importante ale pieţei de capital sunt într-o gaură neagră de credibilitate". La rândul său, un actor din piaţa de capital ne-a precizat că, în mod normal, în această perioadă preţul acţiunilor SIF-urilor ar fi trebuit să crească substanţial. Acesta ne-a spus: "Totuşi, se pare că deja există pachete de control formate dinaintea eliminării oficiale a pragului, astfel încât nu există un interes foarte mare din partea investitorilor pentru achiziţia de acţiuni SIF. Eventual se cumpără pentru consolidarea poziţiilor deja deţinute. Dar, este de mirare lipsa completă de reacţie a autorităţilor înainte de eliminarea pragului, astfel încât toată lumea să respecte regulile jocului. Sunt persoane care au achiziţionat acţiuni ale SIF-urilor peste prag, înainte ca acesta să fie eliminat". Pe de altă parte, Mihai Radu, fost vicepreşedinte CNVM în perioada 1994-2000, ne-a transmis că, din punctul său de vedere, în mod normal, după eliminarea pragului de deţinere la SIF-uri, preţul acţiunilor acestor societăţi ar trebui să crească. Domnia sa ne-a spus: "SIF-urile ar putea atrage şi «altfel» de investitori, persoane dornice să cumpere acţiuni şi, în aceste condiţii, ar trebui ca micii investitori, dacă îşi urmăresc interesul, să nu ofere aşa repede titlurile la vânzare (...). Sunt convins că acum, unii investitori cu bani, vor cumpăra acţiuni la SIF-uri pentru ca după aceea, având un cuvânt de zis şi intrând în Consiliul de Administraţie, vor putea să facă şi afaceri personale. SIF-urile deţin acţiuni la diverse companii, majoritatea nelistate, iar dacă o persoană care deţine o putere mare într-un SIF îşi doreşte o astfel de societate, o poate cumpăra uşor". Fostul vicepreşedinte al CNVM mai consideră că ridicarea pragului de deţinere este posibil să atragă şi investitori străini în acţionariatul acestor societăţi. "Mi se pare absolut normal ceea ce se întâmplă şi trebuie să urmărim dacă într-adevăr SIF-urile vor fi ceea ce s-a dorit de la început, de când erau FPP-uri. Să investească, să sprijine economia, să ofere capital. În fond despre asta a fost vorba", a afirmat Mihai Radu. Legat de situaţia concertărilor ilegale descoperite până în prezent sau care se află pe rolul instanţelor de judecată, Gheorghe Piperea ne-a spus că ne aflăm în situaţia în care s-ar putea considera că, de vreme ce legea nu mai interzice concertările de peste 5%, ilegalitatea s-a şters, prin efectul legii sancţionatorii mai favorabile. Nu este o părere împărtăşită şi de o altă persoană din piaţa de capital, care ne-a precizat că prevederile legii prin care este eliminată limita de deţinere la SIF-uri nu se aplică retroactiv. Aceasta ne-a spus: "Cei care în mod normal ar fi trebuit să deţină maxim 5% din capitalul unui SIF pot să fie vizaţi în continuare de efectele unei hotărâri judecătoreşti, care să constate că au încălcat dispoziţiile legale. Pe de altă parte, nu trebuie uitat că există şi obligaţii legale de raportare, care sunt înscrise în regimul juridic al abuzului de piaţă. Este vorba despre informaţii privilegiate, care trebuie raportate. Iar faptul că cineva deţine 30% dintr-o societate listată în piaţa reglementată reprezintă informaţie privilegiată, care trebuie să fie adusă la cunoştinţa publicului. Sunt norme juridice, care transpun normative ale Uniunii Europene, ce stabilesc praguri faţă de care deţinerea trebuie raportată. Deci, lucrurile nu se închid aici şi oricine va putea să cumpere oricât, fără să raporteze". Introducerea unui prag de deţinere la SIF-uri a fost aprobată în 1997 chiar de acţionarii societăţilor de investiţii financiare, când a fost fixată o limită de 0,1% din capitalul social. Argumentul principal pentru introducerea şi, ulterior, menţinerea limitărilor a fost că, în condiţiile unui acţionariat foarte numeros şi dispersat, ar fi fost relativ uşor ca anumite persoane să acapareze poziţii de control cu o mică fracţiune din capitalul total şi apoi să administreze societăţile doar în favoarea unor grupuri restrânse de interese. În anul 2005, a fost aprobată prin ordonanţă modificarea pragului, de la 0,1% la 1%, pentru ca un an mai târziu să se decidă ca limita de 1% să se aplice şi grupurilor de investitori care acţionează în mod concertat. La finalul anului 2011, Camera Deputaţilor a aprobat proiectul legislativ pentru creşterea pragului maxim de deţinere la SIF-uri, de la 1% la 5% din totalul acţiunilor emise de fiecare societate. Anul trecut, toate cele cinci societăţi de investiţii financiare au marcat creşteri consistente ale cotaţiilor, avansurile fiind cuprinse între 82% pentru SIF Transilvania (SIF3) şi 23% pentru SIF Oltenia (SIF5), evoluţia fiind susţintă, în opinia unor brokeril şi analişti, de perspectiva intrării în vigoare a Legii FIA, ceea ce deschidea calea eliminării pragului de deţinere.