Unde nu trebuia sa se dea credite? - 22 noiembrie 2010

Comertul si industria prelucratoare cumuleaza peste jumatate din imprumuturile cu intarzieri la plata de peste 90 zile, urmatoarele sectoare cu credite neperformante fiind constructiile si serviciile, potrivit unei prezentari a consilierului guvernatorului BNR, Lucian Croitoru. Pe sectoare, cele mai mari ponderi ale creditelor neperformante in total imprumuturi in obligatii restante erau, in luna septembrie, in comert (29,6%), industria prelucratoare (23,55%), constructii (14,43%), servicii (13,95%) si imobiliare (12,92%). La polul opus, agricultura si sectorul energiei au generat impreuna putin peste 5% din totalul creditelor neperformante. Totodata, datele prezentate de consilierul guvernatorului BNR indica o scadere a ponderii imprumuturilor neperformante in primele patru sectoare (comert, industria prelucratoare, constructii si servicii) fata de nivelul de la finalul anului trecut, insa o crestere pentru sectorul imobiliar.Croitoru a declarat, in cadrul unui seminar organizat de RBS Bank la Azuga, ca nivelul creditelor neperformante reprezinta unul dintre motivele pentru care exista diferente mari intre dobanzile la credite si cele la depozite. "Spread-ul acesta mare indica probleme in sectorul bancar, nu in sensul ca atentionez eu existenta unei probleme. Au probleme pentru ca se acumuleaza credite neperformante, se constituie provizioane, ceea ce inseamna reducerea profitului si existenta unei presiuni de mentinere a acestui spread. Bineinteles ca masuri mai drastice de ajustare in sectorul bancar le-ar reduce, dar asta este competitia in sectorul bancar din Romania", a explicat consilierul guvernatorului BNR, citat de Mediafax.El a aratat, citand un raport al Bancii Centrale Europene (BCE), ca Romania se afla undeva la jumatatea UE din punct de vedere al concurentei in sectorul bancar. "Conteaza si nivelul de concurenta din sistem, dar si pasii care s-au facut. Si s-au facut pasi spre concurenta", a continuat Croitoru. El a reiterat ca este in favoarea unei concurente mai mari in sistemul bancar, in conditiile in care, de-a lungul timpului, conceptiile despre competitie s-au schimbat ca urmare a crizelor internationale. "Imediat dupa criza din 1929 - 1930 s-a ajuns la concluzia ca acea concurenta in sectorul bancar nu este benefica pentru sistem si pana la sfarsitul anilor '60 sistemul bancar a fost controlat in ceea ce priveste ratele la depozite, la credite, nivelul creditului si chiar segmentele pe care s-au acordat. In anii '80 s-au trezit ca trebuie sa plateasca nota de plata. Nu aveau eficienta. Creditele erau date numai intreprinderilor mari, iar cele mici nu beneficiau. Sunt in favoarea unui grad mare de concurenta in sistemul bancar. Spun asta pentru ca suntem exact langa o criza mare, de proportii, si ideile nastrusnice apar in momente de genul acesta", a mai spus Croitoru.Pe de alta parte, el a vorbit despre eforturile sectorului bancar de ajustare, de exemplu pentru diminuarea raportului dintre credite si depozite. Totodata, consilierul guvernatorului BNR a afirmat ca publicul din Romania are o abordare gresita atunci cand blameaza bancile pentru ca nu dau credite care sa sustina reluarea cresterii economice, deoarece bancile sunt prociclice si intai se va relua cresterea PIB si apoi creditarea.RBS Bank are ca obiectiv ca portofoliul sau de clienti sa cuprinda, in urmatorii doi ani, jumatate din cele mai mari 1.000 de companii din Romania in functie de cifra de afaceri, comparativ cu circa 30% in prezent, a declarat directorul pentru clienti persoane juridice al bancii, Radu Ropota. "Suntem o banca ce nu s-a concentrat niciodata pe active uriase, ci pe a avea o prezenta semnificativa in zona companiilor mari. Ne propunem sa continuam aceasta strategie si sa ne adresam companiilor de top. In cadrul companiilor din top 1.000 in functie de cifra de afaceri, avem o penetrare de 30%. Obiectivul este foarte ambitios. Cifra de 30% reprezinta penetrarea pe anumite produse. Ambitia este sa vinzi cat mai multe produse, dar un client poate avea si un simplu cont curent. Cred ca ne putem indrepta catre o rata de 50% in urmatorii doi ani. Cred ca este realizabil", a spus Ropota, in cadrul unui seminar organizat la Azuga.El a explicat ca banca a incercat dintotdeauna sa lanseze pe piata produse inovative, in conditiile in care institutiile de credit au servicii similare. "Produsele se copiaza, bancile incep sa aiba niveluri similare de expertiza, iar ce va fi important in anii urmatori va fi modul in care poti livra produse bune in timp cat mai scurt", a continuat oficialul RBS Bank Romania. Pe de alta parte, Ropota a aratat ca in ultimii doi ani companiile mari au pus presiune pe furnizori pentru extinderea termenelor de plata, si astfel si-au redus nevoia de finantare pe termen scurt. "Presiunea a fost aruncata pe companiile mici si cele mari au reusit sa-si faca un management mai bun", a spus Ropota.El a mentionat ca acele companii locale care au avut un plan de investitii bine definit in trecut, in prezent au avut nevoie de capital de lucru intrucat afacerile au crescut. "Sunt companii care lucreaza in momentul de fata "big time" in Romania. Sunt companii in export care lucreaza in trei schimburi", a spus directorul din cadrul RBS Bank Romania. Banca are pe segmentul de corporate 65 de angajati, care deservesc circa 2.000 de clienti persoane juridice. RBS Bank a echilibrat pe partea de corporate partea de depozite cu creditele acordate, iar activele pe acest segment se ridica la 500 mil. euro in prezent. Ropota a explicat ca RBS se concentreaza pe companiile cu cifra de afaceri cuprinsa intre 25 si 70 mil. euro, locale sau subsidiare ale unor multinationale. El considera ca structura teritoriala a bancii este "foarte buna" pentru modelul de afaceri al RBS si pentru segmentul de piata pe care se concentreaza.Banca este prezenta in 15 orase, prin 28 de sucursale, deschise in zonele cu concentrare economica importanta pentru Romania.Guvernul estimeaza ca bancile cu profit vor cumula castiguri de maxim 2 mld. lei in acest an, usor mai mici decat in 2009, iar veniturile obtinute la buget din impozitul pe profitul institutiilor vor insuma numai 320 mil. lei, cu circa 1 mld.lei sub valoarea din bugetul initial. Proiectul celei de-a doua rectificari bugetare din acest an prevede ca veniturile din impozitul pe profitul bancilor comerciale vor fi cu 430 mil. lei mai mici decat estimarea de la prima rectificare bugetara, din luna august. In luna august, Guvernul anticipa ca veniturile din impozitul pe profitul bancilor vor fi cu 522,5 mil.lei mai mici decat cele din bugetul initial pe 2010, respectiv decat 1,27 mld. lei.Per total, Executivul arata in document ca veniturile din impozitul pe profit sunt cu 770 mil. lei mai mici decat estimarea din luna august, in principal din cauza efectului contractiei economice, reducerii expunerilor bancilor comerciale si cresterii volumului creditelor neperformante. Sistemul bancar din Romania a inregistrat, in primele noua luni, o pierdere de 474,5 mil. lei, dar profitul institutiilor de credit care au avut rezultate pe plus a fost de 1,3 mld. lei.Anul trecut, sistemul bancar a inregistrat un profit net de 815 mil. lei, in conditiile in care 22 de institutii de credit au incheiat exercitiul financiar pe plus, iar 20 de banci au raportat pierderi, potrivit datelor centralizate de BNR. Bancile profitabile in 2009 au cumulat un castig net de peste 2 mld. lei.