Cum punem in valoare proiectiile brokerilor? Profetii implinite si neimplinite in 2012 - 07 ianuarie 2013

In pietele financiare, fiecare dintre noi este singur! Bineinteles, putem beneficia de serviciile unui agent de bursa, putem apela la consultanta unui analist financiar, putem tine seama de sfatul unui prieten mai experimentat in lumea investitiilor, ar trebui sa ne bizuim pe vigilenta supraveghetorilor si sa ne incredem in onestitatea participantilor la piata. Dincolo de acestea insa, decizia investitionala finala apartine fiecaruia dintre noi, la fel sarcina structurarii portofoliilor. Randamentele nu ni le garanteaza nimeni, iar pericolul pierderilor este tot timpul prezent. Asadar, fiecare cu ochii cat cepele pe banii lui!Singuri cum suntem, trebuie sa deslusim in piete care sunt elementele, informatiile si rationamentele valabile dintr-un vartej mediatic lesne aducator de confuzie. Este, iarasi, sarcina fiecaruia dintre noi sa ne gasim sursele de informatii credibile, persoanele care au fost confirmate in timp de piata, institutiile financiare a caror reputatie nu a fost invalidata si instrumentele de analiza care si-au dovedit eficacitatea. In efortul de a lua deciziile investitionale adecvate, eliminarea "zgurii" rezultate din abundenta informatiilor reprezinta una dintre principalele noastre sarcini. Aici iar suntem pe cont propriu! Este important insa sa parcurgem mai multe opinii, sa vedem mai multe proiectii ale specialistilor pietei pentru a vedea unghiuri de vedere si a privi lucrurile din perspective la care altminteri nu ne-am fi gandit. Este si motivul pentru care incepand cu 2010, la fiecare inceput de an, Curierul National a solicitat brokerilor si analistilor financiari cu care colaboram sa-si prezinte elementele pe care le au in vedere pentru un orizont de timp de 12 luni si sa indice niveluri de referinta la care preconizeaza ca pietele ar putea ajunge la capatul acestui interval. Desi am cerut respondentilor nostri sa marcheze reperuri pe indicii BET-FI si S&P500 sau pe perechile valutare euro/leu si euro/dolar, nu am vazut in acest demers nici o incercare derizorie de ghicire, nici o indicatie nemijlocita pentru investitori si cu atat mai putin o competitie intre brokeri. Intr-un joc de inteligenta speculativa, a fost mai degraba un pretext pentru ca participantii la "poll" sa-si expuna propriile rationamente si sa ofere perspective la care altminteri noi, cei care suntem pe cont propriu, nu ne-am fi gandit.Fara a fi recomandari de investitii, datele si explicatiile aferente din poll-ul din 2012 si prinse in sase materiale publicate la inceputul lunii ianuarie a anului trecut au avut grade ridicate de confirmare din partea pietei, astfel incat am gasit ca este intersant sa le readucem in discutie. Este foarte greu sa indici la ce nivel va ajunge un instrument financiar si un noroc pur sa spui si in ce moment, fapt pentru care nu am pus foarte mare pret pe cifrele indicate in raspunsurile primite si care au fost mai mult baza de discutie pentru ce ne asteapta. Este si motivul pentru care nu am publicat in anii precedenti un material retrospectiv pentru a "trage la raspundere" brokerii pentru proietiile lor. Incercam acum acest demers, urmarind sa vedem nu atat daca au fost tintite reperele indicate de respondenti, cat coincidenta dintre miscarile pietei si elementele mentionate la inceputul anului ca putand fi factori catalizatori.Perspectiva obtinerii de performante pe pietele de equities, detensionarea usoara a crizei din zona euro, demararea de noi programe de stimulare monetara de catre bancile centrale, miscari violente in pietele de marfuri, parcursul bun al actiunilor purtatoare de dividende, deprecierea leului, precum si oportunitati investitionale particulare au fost indicate cu succes de brokerii si analistii cu care colaboram in materialele publicate de noi la inceputul anului trecut. Au fost si proiectii neconfirmate, anul 2012 amanand materializarea estimarilor "bearish". Scenariile negative legate de aterizarea dura a economiei Chinei nu au devenit realitate, dupa cum o reactie negativa fata de consumarea efectelor programelor de stimulare nu a aparut din partea investitorilor.Tragand linia la finalul intervalului, cititorii pot urmari atat traiectoria indicilor si instrumentelor financiare mentionate in proiectii, cat si catalizatorii de la baza miscarilor. Demersul ramane util intrucat unele dintre rationamente continua sa fie in picioare si pot constitui si baza pentru parcursul pietelor din acest an. Ramane arta fiecarui investitor aceea de a sti cum poate utiliza respectivele informatii si rationamente, cum le poate integra in stilul sau investitional, cum le poate adecva profilului lui de risc si cum pot ajuta la baza unor decizii de configurare a portofoliilor.Am solicitat la inceputul anului trecut brokerilor cu care colaboram sa ne prezinte cateva idei de trading cu un orizont de timp mai mic de 12 luni. Cei mai multi au indicat o performanta buna pentru actiunile purtatoare de dividend. A fost o proiectie confirmata, randamentele pe aceste instrumente financiare fiind in general mai mari decat media depozitelor bancare, uneori chiar cu doua cifre. Acestea au putut fi obtinute inca din prima parte a anului, in timp ce corectia de primavara-vara a fost acoperita de avansul usor din a doua parte a anului care a pastrat randamente pozitive pentru aceste titluri pana la finalul anului. Mihai Chisu, broker la IFB Finwest, a indicat companiile de dividend, la fel ca si Gabriel Necula, Head of Retail la Alpha Finance Romania care a mentionat SIF Moldova (SIF2) si Transgaz SA (TGN). In mod particular, SIF2 a fost simbolul financiar care a obtinut cea mai buna performanta in primele luni ale anului. Gabriel Aldea, sef Departament Front Office la SSIF Intercapital Invest, a indicat, de asemenea, titlurile SIF, tot din aceasta perspectiva a randamentelor preconizate. Interesant este faptul ca Florin Catinas, unul dintre cei mai experimentati reprezentanti ai pietei, a oferit nu numai aceasta idee de trading a actiunilor purtatoare de dividend, dar si un scenariu probabil de fructificare a acestei oportunitati investitionale. Astfel, actiunile achizitionate inca din 2011 sau de la inceputul anului trecut ar fi urmat sa fie vandute inainte de data ex-dividend cand deja ar fi incorporat in preturi repartizarile de castiguri aferente exercitiului financiar anterior. Aceasta idee s-a materializat intocmai, nu numai prin performanta buna de la inceputul anului, dar mai ales daca luam in calcul amplitudinea corectiilor ex-dividend. Spre exemplu, actiunea SIF2 a scazut cu 14% in prima zi ex-dividend si cu aproape 25% pana la jumatatea lunii mai, o pierdere care nu a mai fost recuperata pana in septembrie. Pentru cine a fost si mai inspirat si a vandut titlurile inca din februarie, cand erau peste 1,40 lei/actiune, protejarea capitalului a fost chiar si mai buna. La fel, titlurile Transgaz ajungand in zona de 244 lei/actiune inainte de dividend, consemnau un randament de 9,33% de la inceputul anului. Corectia ex-dividend a fost majora, cu o scadere de 20% in a doua jumatate a lunii mai urmata de o evolutie laterala toata vara. Chiar intreg anul 2013 titlurile TGN l-au inchis la nivelul de 218 lei/actiune, cu 10% sub valorile din primavara, ceea ce face ca in mod particular pe acest simbol ideea lui Florin Catinas de a vinde inainte de data ex-dividend sa fie foarte inspirata.Andrei Ciubotaru, Head of Brokerage la Tradeville, a indicat, de asemenea, 22 de emitenti listati la New York care aveau randamente ale dividendelor mai mari de 4%. Compania evidentiata in mod special, Century Link Inc., pentru un randament al dividendului de 8,15%, a urcat in 2012 cu 5,16%, pana la pretul de 39,12 dolari/actiune in 31 decembrie 2012, de la 37,20 dolari/actiune. Dincolo de avansul nominal al acestei actiuni tehnologice, trebuie sa adaugam si dividendele insumand 2,90 dolari/actiune, distribuite in transe trimestriale de 0,725 dolari, dintre care ultima nu a fost inca incasata. Randamentul dividendelor se pastreaza la 7,40% potrivit calculelor realizate de Yahoo Finance. Adunand cuantumul dividendelor pretului de piata, rezulta un randament anualizat de 12,9%. Din perspectiva investitorilor romani mai putem observa si o apreciere cu aproximativ un procent a dolarului american in raport cu leul, ceea ce a favorizat investitia in actiunile Century Link.Investitorii cu profil de risc ridicat si cu acces in pietele mari au avut la dispozitie o oportunitate de castig deosebit de mare in aceasta vara pe pietele de marfuri agroalimentare. In mod interesant, Claudiu Cazacu, analist-sef la X-Trade Brokers, chiar a indicat pentru Curierul National cu sase luni inainte rationamentul in baza caruia se putea materializa acest castig. El a explicat ca la nivelul sfarsitului lui 2011 estimarile din piete si preturile includeau evaluarea potrivit careia 2012 va fi un an agricol bun. In cazul in care urma sa se prefigureze contrariul, o oportunitate de randamente aparea la achizitionarea de contracte long pe cereale. "O surpriza nefavorabila din partea vremii ar crea insa bazele unor tendinte ascendente pentru pretul granelor, mai ales in cazul porumbului, utilizat atat ca sursa de hrana, cat si in productia de combustibili alternativi", spunea atunci Cazacu. Ideea sa de trading a fost confirmata de piata: in luna mai, conturarea efectelor secetei din America de Nord a lasat loc unui rally furibund. Intr-adevar, cea mai consistenta performanta a fost consemnata de porumb, unde pretul a avansat in lunile iunie-august din zona de 5,1 dolari pe busel pana la 8,3 dolari pe busel, echivalent al unui randament de 60%. De asemenea, pretul graului a urcat pe piata americana din zona de 6,4 dolari pe busel pana pe un palier apropiat de 9 dolari pe busel (+40%), iar cel la soia de la 13,2 dolari pe busel pana la 17,5 dolari pe busel, reprezentand o apreciere de o treime. Claudiu Cazacu a mai indicat si probabilitatea ridicata a unei aprecieri a pretului petrolului in prima parte a anului. Acest lucru a fost validat de piata, pretul petrolului brent urcand in intervalul ianuarie-martie 2012 din zona de 110 dolari/baril pana in zona de 125 dolari/baril, ceea ce echivaleaza cu un randament de 13% in numai trei luni.O alta oportunitate cu un posibil avans de 60% a aparut chiar din piata interna. Ideea achizitionarii de actiuni ale combinatului petrochimic Azomures Targu-Mures (AZO) si asteptarea ofertei publice obligatorii a fost indicata de catre Gabriel Necula. Intr-adevar, daca la inceputul lui 2012 titlurile AZO se tranzactionau la nivelul de 1,4 lei/actiune, oferta a fost facuta in luna mai de actionarul principal Ameropa Holding la pretul de 2,2 lei/actiuneDin pacate, oferta de la Azomures a fost singura castigatoare pentru investitori in orizontul de timp avut in vedere. Sub acest aspect, brokerii (Mihai Chisu si Marcel Murgoci, director de tranzactionare la SSIF Estinvest Focsani) care au recomandat pastrarea de cash pentru participarea la ofertele publice preconizate la inceputul anului trecut s-au inselat. Actiunile achizitionate in oferta de la Transelectrica (TEL) au o performanta negativa in intervalul amintit, in timp ce oferta publica secundara la Transgaz si IPO-ul de la Romgaz nu au mai avut loc.La capitolul ideilor de trading mentionam interesant faptul ca Gabriel Aldea a indicat posibilitatea intrarii short pe indicii S&P500, Dow Jones Average Industrial si DAX la inceputul anului cu inchidere a pozitiilor in intervalul martie-mai. S-a intamplat exact in oglinda, indicele S&P500 de la New York urcand de la 1.270 de puncte in zona de 1.400 de puncte pana in aprilie cand a inceput corectia. Este o dovada la cat de greu este "timing-ul" in pietele financiare. In schimb, cealalta idee a brokerului de la Intercapital, cu deschidere de pozitie short pe perechea valutara euro/dolar in ianuarie si inchidere a acesteia in jurul nivelului de 1,25 dolari pentru un euro, putea fi utila in conditiile unei administrari tehnice corecte a pozitiilor. Bursa americana, o performanta prea buna pentru o prudenta atat de mareEvolutia pozitiva a pietei americane de actiuni in 2012 a luat mai degraba prin surprindere brokerii si analistii financiari contactati de noi. Desi cele mai multe dintre prognoze au fost mai degraba favorabile, anvergura aprecierilor nu a fost luata in calcul. Cea mai optimista estimare, de 1.460 de puncte, oferita de Marcel Murgoci, director de tranzactionare la SSIF Estinvest, a fost si cea mai aproape de realitate, cu o deviatie de numai 2% fata de valoarea consemnata de indice la data solicitata in chestionar (21 decembrie 2012 cand indicele S&P500 s-a situat la 1.430,15 puncte) si fata de prima inchidere din acest an cu o eroare de doar doua puncte!Motorul principal al acestui avans bursier, politica monetara relaxata, a fost indicata inca de la inceputul anului trecut pentru Curierul National. "Mizez pe faptul ca din 2012 toate bancile centrale mari ale lumii vor tipari", declara atunci Radu Ciofu, fondator si administrator al web-site-ului ProfitInfo, care a indicat un interval de 1.200-1.400 puncte pentru indicele S&P500. Gabriel Necula a indicat nivelul de 1.350 de puncte, iar Florin Catinas miza pe o continuare a cresterii economice si in 2012 pentru prognoza sa de 1.250-1.300 de puncte. Cei care au oferit proiectii "bearish" (Claudiu Cazacu - 1.050 puncte, Adrian Mitroi - 1.000 puncte, Andrei Ciubotaru - 900 puncte, Rares Sofariu - 800-1.000 puncte) nu a fost confirmati de piata. Una dintre explicatiile acestui lucru o constituie faptul ca doua dintre argumentele indicate aici, respectiv franarea economiei americane si slabirea rezultatelor companiilor listate, au survenit abia in ultima parte a anului, ceea ce nu a lasat timp intoarcerii de trend. De asemenea, intarirea dolarului pe care au mizat atat analistul financiar Adrian Mitroi, cat si Andrei Ciubotaru, fenomenul care ar fi acompaniat firesc o depreciere a indicilor de actiuni, nu s-a declansat in cursul anului trecut. Motivatiile gasite atunci de cei cu viziuni "bearish", dintre care adaugam si o epuizare a eficientei masurilor de relaxare monetara, trebuie insa urmarite in continuare de investitori, intrucat pot sta la baza inversarii trendului in 2013.Anul 2012 poate fi rezumat ca unul bun pentru pietele de actiuni, iar Gabriel Aldea a avertizat inca de la inceputul acestuia ca una dintre principalele greseli pe care le pot face cei care dispun de economii este aceea de a se lasa coplesiti de stirile negative si de a renunta la investitia din actiuni.Un alt fenomen surprinzator al anului trecut a fost estomparea la nivel mediatic a crizei datoriilor suverane din Europa. Aceasta a fost si imaginea de ansamblu in care perechea valutara euro/dolar s-a regasit la finalul intervalului avut in vedere de noi in zona de 1,32 dolari pentru un euro. A fost o performanta a monedei unice europene pe care respondentii nostri nu au intrevazut-o, majoritatea indicand intervalul 1,2-1,25 dolari pentru un euro. Mai aproape de miscarea pietei a fost Florin Catinas, care a mentionat coridorul de variatie 1,25-1,30 dolari pentru un euro.Pe de alta parte, trebuie sa remarcam si faptul ca, la capatul unui an 2011 in care criza datoriilor suverane din zona euro a cunoscut momente de maxima tensiune, brokerii si analistii nu au mentionat deprecieri extreme ale monedei unice europene. "Cred ca principala greseala de evitat anul viitor va fi sa nu cadem in plasa gandului ca toate lucrurile in Europa se indreapta spre dezastru", avertiza Gabriel Necula.Adrian Mitroi a indicat nivelul de 1,1 dolari pentru un euro, iar Andrei Ciubotaru un nivel de 1,05 dolari pentru un euro, niveluri care nu au mai fost atinse in conditiile in care Rezerva Federala Americana a anuntat masuri agresive de relaxare cantitativa in a doua parte a anului, iar tendinta pietelor a fost de a se plia pe aceste directii venite din zona monetara. Intarirea dolarului poate ramane, asadar, un fenomen pentru 2013-2014.Cea mai mare parte a proiectiilor referitoare la traiectoria Bursei romanesti a fost confirmata de piata. Este interesant faptul ca desi solicitarea de informatii de catre noi a venit la finalul lunii decembrie, cand piata era inca sub impresia favorabila a majorarii pragurilor de detinere la SIF-uri, dar si a ofertei realizate de Erste pentru participatiile societatilor de investitii financiare la BCR, niciunul dintre respondentii nostri nu a avut estimari exagerat de optimiste. Cele mai favorabile prognoze, Gabriel Necula pentru 30.000 de puncte pe indicele BET-FI si Gabriel Aldea pentru 25.000-30.000 de puncte, pot fi caracterizate mai degraba ca fiind moderate. Cei doi au intrevazut corect acumulari de pachete pentru control in cazul unora dintre SIF-uri.Nu mai putin de cinci dintre respondenti au plasat proiectiile nu foarte departe de zona de 24.000 de puncte la care indicele financiar s-a situat la finele lui 2012. Adrian Mitroi, care a avansat un nivel de 22.000 de puncte, exact pe limita inferioara a intervalului in care BET-FI a oscilat in perioada septembrie - decembrie 2012, declarase pentru Curierul National ca financiarele vor ramane in conul de umbra al investitiilor, fapt pentru care nici SIF-urile nu urmau sa fie avantajate. Schimbarea pragului de detinere, desi necesara, nu urma sa aduca un plus de valoare actionarului decat in termeni speculativi, pe termen scurt. "Preturile sunt mult prea mari pe toti indicii, valorile de tranzactionare sunt prea ridicate, multiplii mult prea mari pentru riscul asociat", caracteriza piata bursiera Mitroi.Desi brokerii si analistii financiari intervievati de noi nu activeaza direct in piata valutara si o privesc doar din perspectiva investitiilor pe equities, proiectiile acestora legate de parcursul monedei nationale in 2012 au fost, in general, corecte. Este de notat faptul ca niciunul din 10 respondenti nu a indicat o intarire a leuluiCinci dintre brokeri si analisti au intrevazut o mentinere a monedei nationale in raport cu euro in interiorul coridorului 4,10-4,3 lei pentru un euro delimitat in anii 2009-2011. Cinci insa au vazut o evadare intr-o zona superioara, fie cu slabire moderata, fie printr-o depreciere mai agresiva.Claudiu Cazacu, de la XTB, a indicat pentru finalul anului trecut un nivel de 4,65 lei pentru un euro, echivalent cu maximul atins in august, iar Andrei Ciubotaru a mentionat reperul de 4,75 lei pentru un euro. "Statul roman si mediul privat vor avea nevoie sporita de valuta pentru acoperirea sarcinii datoriei deja acumulate, singura contrapartida in piata reprezentand-o BNR", explica acesta.Zona la care perechea valutara s-a regasit la sfarsitul lui 2012, de 4,4 lei pentru un euro, a fost delimitata ca banda superioara de catre Florin Catinas si ca limita inferioara de catre Bogdan Bobic, atunci la Deltastock AD, si de catre managerul de portofoliu Rares Sofariu. Ultimul, indicand canalul de variatie de 4,40-4-60 lei pentru un euro, a avut proiectia cea mai apropiata de realitate, acestea fiind si reperele intre care moneda nationala s-a miscat in raport cu euro in ultimele sase luni ale anului. "Daca se concretizeaza o criza in forma de «W», mizez pe o slabire a cotatiei leului in raport cu moneda europeana; consider ca va fi o presiune mare asupra leului, cu toate interventiile BNR asupra cursului, deoarece bancile vor fi in cautare de euro pentru a-si putea mentine pozitiile", isi argumenta atunci Sofariu estimarea.Aproape toate estimarile de pe Wall Street privind piata financiara au fost eronate in 2012Aproape toate estimarile de pe Wall Street privind evolutia pietei financiare in 2012 au fost eronate, pornind de la anticiparea prabusirii Europei de catre John Paulson si pana la avertismentul Morgan Stanley privind un declin al actiunilor americane, relateaza Bloomberg. Paulson, care administreaza fonduri de hedging cu active de 19 miliarde de dolari, a afirmat ca zona euro se va destrama si a pariat impotriva obligatiunilor suverane din regiune. Morgan Stanley a prognozat ca indicele Standard&Poor's 500 va scadea cu 7% in 2012, in timp ce Credit Suisse a estimat ca vor avea loc fluctuatii mari ale preturilor actiunilor.Toate aceste proiectii s-au dovedit a fi eronate, iar investitorii ar fi facut bine sa il asculte pe directorul general al Goldman Sachs, Lloyd C. Blankfein, care a spus ca cel mai mare risc este sa fii prea pesimist. Prognozele gresite arata ca si cele mai mari banci si cei mai de succes investitori nu au reusit sa anticipeze cum vor fi influentate pietele de actiunile intreprinse de guverne.Masurile de stimulare fara precedent ale bancilor centrale din Statele Unite si Europa au dus la cresterea cu 16% a indicelui Standard&Poor's 500, incluzand dividendele, in timp ce un indice privind volatilitatea calculat de Chicago Board Options Exchange a scazut cu 23%. Investitorii in obligatiuni guvernamentale elene au castigat 78%, chiar daca Warren Buffett le-a calificat drept "periculoase". "Au dat prea multa atentie temerilor de moment. Au fost ingrijorati de un guvern disfunctional in SUA, de un cutremur in zona euro si de o implozie a Greciei si Portugaliei", a spus Jeffrey Saut, manager de fonduri la Raymond James & Associates in St Petersburg, Florida. In loc sa se uite la ce este in jur, investitorii au permis ca temerile provocate de evenimentele macroeconomice sa le influenteze perceptia, a adaugat el.