12 probleme nerezolvate de sefii Europei - 31 octombrie 2011

Dupa o perioada prelungita de convulsii, autoritatile europene au gasit, saptamana trecuta, o rezolutie pentru problema datoriei publice a Greciei. Decizia luata la liderii tarilor membre la summit-ul de la Bruxelles al UE vizeaza o taiere cu 50% a datoriilor statului elen, in paralel cu o recapitalizare cu 106 mld. euro a bancilor europene care sunt nevoite sa isi asume pierderi in urma falimentului Greciei.Desi a fost zugravita drept o solutie de ansamblu, menita sa rezolve problema datoriilor suverane din zona euro, hotararea sefilor de state din UE lasa fara raspunsuri o serie de intrebari. Din acest punct de vedere, prezentarea cancelarului Angela Merkel drept un veritabil lider al Europei dupa intrunirea unui consens sau declaratia premierului grec Georgios Papandreu, potrivit careia tara sa inaugureaza "o noua era", sunt lipsite de acoperire.Europa continua sa opereze cu o cantitate de datorie uriasa care o poate impinge oricand in criza. Deciziile de la Bruxelles nu abordeaza pieptis aceasta problema, iar taierea unei parti semnificative a stocului creditului guvernamental al Greciei nu rezolva nici macar soarta acestei tari. Potrivit noilor estimari, statul elen ar urma sa aiba inca in 2020 o datorie reprezentand 120% din PIB-ul tarii, adica mai mare decat cea care a speriat pietele financiare in octombrie 2009, cand a izbucnit criza greaca.Finantarea celorlalte state cu probleme, posibilele solicitari de iertari de datorii care ar putea veni din partea acestora, sustinerea slaba a opiniei publice din statele creditoare, amorsarea unei bombe pentru piata CDS-urilor, fragilitatea sistemului bancar in fata altor socuri, soarta fondurilor de pensii din Grecia, precum si problema resurselor necesare sustinerii programului aprobat sunt aspecte care raman in picioare dupa summit-ul UE.Desi pana acum cateva luni pietele financiare nu estimau pentru acest an falimentul Greciei, summit-ul liderilor UE de la Bruxelles l-a consfintit chiar saptamana trecuta. Cu toate ca autoritatile au incercat sa evite utilizarea semantica a termenului, de facto, taierea cu 50% a stocului datoriei private pe titlurile de stat emise de Trezoreria elena echivaleaza cu un faliment suveran, primul din Europa postbelica.Pietele financiare au reactionat pozitiv la hotararea luata la nivelul UE, considerata ca fiind de preferat incertitudinii care a prevalat pana in momentul de fata. Pietele de actiuni s-au apreciat consistent, iar pe Bursa de la New York indicii chiar inchid o luna octombrie care este cea mai buna din ultimul sfert de veac. Moneda unica europeana s-a intarit in raport cu dolarul american, ajungand la nivelul de 1,42 dolari pentru un euro, dupa ce la inceputul lunii se tranzactionase chiar si sub reperul de 1,32 dolari pentru un euro.Euforia din piete este totusi fortata, iar investitorii ar putea avea reactia contrara pe masura ce timpul va decanta judiciozitatea si eficienta masurilor convenite de liderii europeni. Multe intrebari legate de criza datoriilor suverane au ramas fara raspuns, iar rezolutia summit-ului de la Bruxelles lasa loc unor noi controverse care tin de hazardul moral si functionalitatea pietelor. In editia de astazi a Curierului National enumeram douasprezece aspecte care au ramas fara rezolvare dupa intrunirea liderilor UE. 1. Grecia se intoarce de unde a plecat Prima dintre probleme este aceea ca insasi criza elena nu a fost rezolvata. Desi aparent suna ca o solutie radicala, taierea cu 50% a datoriei statului grec nu este decisiva pentru a ridica povara de pe contribuabilii acestei tari. Din stocul de 350 mld. euro al creditului guvernamental, o parte nu este lovita de reducerea la jumatate preconizata. Este vorba de cei 75 mld. euro din partea Troicii, de banii de la FMI si Comisia Europeana. Cum acest haircut se aplica numai detinatorilor de bonduri, taierea nu este de fapt mai mare de 28%, scrie publicatia online Zero Hedge. Astfel, Grecia ramane cu o pondere a datoriilor din produsul intern brut apropiata de cea care a dat frisoane investitorilor la declansarea crizei in toamna anului 2009. In plus, deficitul primar al statului elen se mentine ridicat, ceea ce inseamna ca guvernul de la Atena va continua sa se bizuie pe asistenta externa. "Credem ca ingrijorarile legate de sustenabilitatea datoriei vor continua sa bantuie Grecia chiar si dupa taierea voluntara a 50% din datoria detinuta privat", scrie Steven Englander, currency strategist la Citigroup intr-un raport al bancii de investitii preluat de Zero Hedge. 2. Accesul la piete ramane scump pentru surorile din "flancul sudic" Remediul temporar gasit pentru Grecia nu elimina pericolul contagiunii catre celelalte tari cu probleme. Acest lucru a fost foarte vizibil doar la cateva ore dupa anuntarea deciziei UE, cand la licitatia derulata de Finantele publice italiene investitorii au solicitat un randament al titlurilor de stat cu scadenta la zece ani de 6,06%, fata de 5,86% cu numai o luna in urma, potrivit Reuters.In piata secundara, reactia a fost similara, emisiunea benchmark avand maturitatea amintita tranzactionandu-se la un yield de peste 6 procente. Titlurile de stat pe zece ani ale Spaniei aveau vineri, conform terminalului Bloomberg, un randament de 5,5%. Randamentele poate ar fi fost chiar si mai ridicate in cazul in care BCE nu ar fi intervenit cumparand din piata titluri in valoare totala de 169,5 mld. euro prin programul de achizitii de bonduri din piata secundara. Refinantarea datoriei publice ramane dificila, cu atat mai mult cu cat, pana la sfarsitul lui 2014, Italia si Spania au de reinnoit datorii totale de 650 mld. euro si, respectiv 450 mld. euro. 3. Ideea scutirii de datorii va surade si altor tari Dificultatile in atragerea de resurse financiare ar putea impinge statele cu probleme sa solicite la randul lor iertari de datorii, odata ce avem precedentul Greciei. Asupra acestui aspect a atras atentia chiar cancelarul Germaniei, Angela Merkel. "In Europa trebuie sa prevenim ca sa vina si altii sa solicite taierea datoriilor", a spus aceasta, potrivit Reuters, cu ocazia unei vizite in orasul bavarez Deggendorf.Primele presiuni pot aparea din Portugalia, tara unde sistemul financiar cunoaste o deteriorare puternica, asemanatoare celei din Grecia. Publicatia britanica The Telegraph scrie ca in primele sase luni din 2011 volumul depozitelor private din bancile portugheze a cunoscut o reducere anualizata de 21%, reflectand o neincredere a publicului in sustenabilitatea institutiilor lusitane de credit. Nemultumirea este foarte raspandita, iar Wall Street Journal aminteste ca pe 24 noiembrie este programata o greva generala in aceasta tara.Tentatia reducerii datoriilor suverane ar putea aparea si in Irlanda, tara in care proiectiile oficiale indica o pondere a acestora la 118% din PIB pentru 2013. Ministrul de Finante Michael Noonan a precizat recent ca Guvernul trebuie sa realizeze amputari suplimentare de 3,6 mld. euro ale cheltuielilor publice pentru a se incadra in tinta de deficit de 8,6% din PIB, scrie Business Week. "Grecii, care au fost perceputi ca avand un comportament rau, sunt rasplatiti, iar irlandezii, baietii buni din clasa, nu primesc nimic", a declarat pentru Bloomberg Gavin Blessing, bond analyst la Collins Stewart Plc. Agentia de presa il citeaza si pe Gerry Adams, lider al partidului Sinn Fein: "De ce este acceptabil sa se stearga datoria greaca, in timp ce irlandezii platesc datoria privata a bancherilor?!" 4. Cat de deschise sunt portofelele celor cu bani? Acest climat ar putea starni ingrijorari si nervozitate in tarile creditoare, unde presiunile publicului asupra liderilor politici se pot intensifica in sensul abandonarii acestei politici de bailout. In Germania un soc in acest sens am avut la jumatatea lunii trecute, cand la alegerile de la Berlin Partidul Piratilor, formatiune anti-sistem, a castigat 9% din sufragii. Tensiunile de la nivelul electoratului au ajuns si in Bundestag. La dezbaterile legate de viitorul Facilitatii Europene de Stabilitate Financiara (EFSF), liderul de stanga Gregor Gysi i s-a adresat cancelarului Merkel: "In fiecare saptamana veniti cu o poveste diferita despre criza. De ce nu spuneti platitorilor de taxe adevarul? Li se cere sa plateasca pentru pierderile bancilor franceze."Frustrarile nu vin numai din partea celei mai puternice tari a Uniunii, dar si dinspre statele cu nivel de trai mai redus, dar care nu sunt supraindatorate. Slovacia a respins la primul vot propunerea de extindere a EFSF, dupa ce chiar unul din partidele coalitiei a preferat sa impinga tara in criza guvernamentala decat sa aprobe noul proiect al EFSF. "Slovacia are cele mai mici salarii din zona euro. Cum ar trebui sa le explic oamenilor faptul ca trebuie sa plateasca TVA mai ridicata astfel incat grecii sa poata lua pensii de trei ori mai mari decat cele din Slovacia?", a declarat intr-un interviu pentru Der Spiegel Richard Sulik, presedinte al Parlamentului Slovaciei si lider al Partidul Libertatii si Solidaritatii chiar inaintea votului. 5. Sunt 106 mld. euro suficiente pentru a acoperi gaurile bancilor? Bancile europene isi pot asuma pierderile pe bondurile guvernamentale grecesti in conditiile in care vor fi beneficiarele unor capitalizari insumand 106 mld. euro, cu bani de la state. Cifra are la baza calcule realizate de Autoritatea Bancara Europeana (EBA) si acestea sunt mai conservatoare decat estimarile de 200 mld. euro ale FMI. Ramane insa intrebarea daca aportul de capital este suficient, cu atat mai mult cu cat sunt semne de intrebare fata de faptul ca bancile din Italia si Ungaria, serios lovite la nivelul capitalizarii bursiere in ultima jumatate de an, au fost excluse de pe lista institutiilor care trebuiau sa atraga resurse. 6. Banca Centrala Europeana ar putea avea nevoie de bani Peter Tchir de la TF Market Advisors, citat de Zero Hedge, aminteste ca taierea de datorie pe titlurile de stat grecesti loveste direct in BCE care achizitionase titluri in intervalul recent. Pierderea rezultata s-ar ridica la 16,5 mld. euro. Intrebarea este daca statele membre ale zonei euro vor aduce capital suplimentar pentru umplerea golului. In plus, programul de achizitii de titluri de stat italiene si spaniole asaza intr-o pozitie foarte vulnerabila BCE. 7. Cine va finanta EFSF? O alta intrebare la care inca nu avem raspuns este aceea referitoare la finantarea fondului de bailout EFSF, care poarta pe umerii sai sarcina recapitalizarii bancilor. Pozitia oficiala a liderilor europeni este o participare substantiala a Chinei. Un raport al companiei de cercetare Exclusive Analysis, citat de Zero Hedge, spune insa ca oficialii chinezi contactati nu au incredere In Europa. In primul rand nu au incredere in moneda euro, apoi nu au incredere in oamenii politici, nu sunt convinsi de eficacitatea BCE care nu are control deplin asupra politicii monetare si nu pun pret pe datele Eurostat, institutie care a furnizat ani la rand date statistice false referitoare la Grecia. "Ultimul lucru pe care China il doreste este acela de a arunca la gunoi avutia tarii si sa fie vazuta ca o sursa de dumb money", a declarat profesorul Li Dakoui, oficial in cadrul bancii centrale a Chinei, potrivit Financial Times. 8. Care sunt riscurile planului de bailout? Un alt neajuns legat de EFSF este acela ca opereaza pe levier, fiind foarte riscant pentru stabilitatea financiara europeana. In newsletter-ul sau Grant Williams este foarte transant: "EFSF este de fapt o cutie goala, umpluta cu promisiuni de bani - bani care ar trebui sa vina exact de la aceia care este cel mai probabil sa primeasca sub forma de imprumut aceiasi bani." EFSF urmeaza sa se aseze pe levier imprumutandu-se mai departe in baza depunerii drept colateral a banilor inexistenti. The Telegraph citeaza chiar o declaratie-soc a presedintelui Bundesbank, Jens Weidmann: "Felul cum a fost construit, ca un instrument operand pe levier, nu il face diferit de cele care sunt partial responsabile de crearea crizei, prin riscurile pe care le ascunde." 9. Vor exista totdeauna creditori preferati? Discriminarea nu este numai intre statele supraindatorate si cele cu resurse. Solutia europeana pune in pozitie avantajoasa creditori preferati. Astfel, FMI si Comisia Europeana nu vor suferi amputari de la principal, spre deosebire de detinatorii privati de bonduri. Este echivalentul unui default selectiv. Acest fapt a fost pus in evidenta, intr-o interventie pentru CNBC, de catre John Brynjolfsson, Managing Director la Armored Wolf, care a lucrat anterior timp de 19 ani pentru PIMCO, fondul cu cele mai mari expuneri pe pietele de bonduri. 10. Mai sunt CDS-urile instrumente credibile? In plus, rezolutia de la Bruxelles nu da investitorilor privati nici macar posibilitatea administrarii riscurilor. Astfel, detinatorii de asigurari contra falimentului Greciei, Credit Default Swap (CDS) nu pot sa isi activeze clauzele. Fiind o intelegere voluntara a celei mai mari parti a creditorilor, taierea de 50% nu este considerata faliment propriu-zis. CDS-urile devin astfel instrumente cu valoare indoielnica, iar functionarea acestora va fi de acum incolo total diferit evaluata de piata. Willem Buiter de la Citigroup a spus, potrivit Zero Hedge, ca este mai nociv faptul ca CDS-urile nu au fost activate decat daca acestea ar fi fost efective. Problema insa ramane deschisa avand in vedere ca agentia de rating Fitch a precizat ca punerea in aplicare a solutiei europene privind Grecia va fi socotita in documentele sale drept default. 11. La cat se ridica pierderile fondurilor de pensii? Printre creditorii expusi in totalitate se numara si fondurile de pensii din Grecia. Expunerea acestora pe titlurile de stat elene urcase de la 37% din portofoliu in 2007 la 52% din portofoliu in 2009, potrivit statisticilor OECD. Daca adaugam ca din ianuarie 2008 si pana in prezent Bursa de la Atena a cunoscut un picaj de 85%, ne dam seama ca banii celor aflati in pragul pensionarii s-au evaporat in cantitati insemnate. Imediat dupa publicarea hotararilor UE, ministrul de finante Evangelos Venizelos a declarat ca statul va capitaliza fondurile de pensii. Intrebarea este insa de unde va avea resurse statul grec in conditiile in care tocmai absenta banilor i-a impins catre neplata creditorilor."In orice circumstanta, valoarea nominala a titlurilor de stat din portofoliile fondurilor de pensii va fi mai mare decat actuala valoare de piata a acestor bonduri", a declarat Venizelos, conform Dow Jones Newswires. Una din variante este crearea unui vehicul financiar care sa aiba ca actionari fondurile de pensii si unde statul sa transfere active de stat in contul pierderilor suferite de fonduri pe titlurile de stat. 12. Care este soarta zonei euro? Deciziile de la Bruxelles nu ofera o perspectiva mai larga asupra viitorului monedei unice. Invitat la o emisiune a Bloomberg TV, Kenneth Rogoff, profesor la Universitatea Harvard si fost economist-sef la FMI, a declarat ca nu este o strategie viabila mentinerea zonei euro in actuala configuratie. Cel putin pentru o perioada de 20 de ani Grecia ar trebui sa paraseasca eurozona, poate alaturi de alte doua-trei tari. Daca si Italia ar face insa acest lucru, intreg proiectul monedei unice ar fi aruncat in aer. "Intrebarea referitoare la Grecia nu este daca falimentul va continua si va fi mai mare, ci daca va ramane in zona euro si cat va rezista in zona euro", a spus Rogoff.