Antreprenorii romani care au mizat pe Bursa au rezistat mai bine la criza - 18 iunie 2010

Doar 15 companii romanesti au atras in ultimii sase ani finantari semnificative (de peste 10 mil. euro) de pe Bursa, prin IPO-uri sau majorari de capital, marea majoritate preferand sa se imprumute de la banci. Aceasta poate fi una dintre explicatiile faptului ca in ultimii doi ani sute de companii locale au intrat in insolventa, nemaiputand sa-si plateasca ratele. Calculele arata ca in ultimii cinci ani (2005-2010) companiile romanesti au atras ceva mai mult de 600 mil. euro de pe Bursa prin oferte publice initiale de vanzare de actiuni (IPO) si majorari de capital cu aporturi in numerar din partea actionarilor. Aici nu au fost cuprinse majorarile de capital realizate de companii unde actionarul majoritar detine peste 90% din capital, precum Artrom Slatina sau Alum Tulcea, care nu sunt relevante pentru conceptul de finantare prin intermediul pietei de capital, ci doar acele majorari de capital unde s-au inregistrat subscrieri masive din partea actionarilor minoritari. In comparatie, de la finele lui 2004 pana in aprilie 2010, soldul creditului neguvernamental acordat mediului privat a crescut cu circa 20 de miliarde de euro, relevand dependenta companiilor locale de finantarea bancara. Pentru aceasta situatie se pot gasi numeroase explicatii, cum ar fi extinderea agresiva a bancilor straine pe piata locala incepand din 2004 si simplitatea obtinerii de credite bancare (mai ales pana in 2007), in comparatie cu procedurile destul de complicate de parcurs in cazul ofertelor publice sau al majorarilor de capital. In plus, lipsa de adancime a pietei de capital, care nu se poate baza pe o masa critica de investitori de genul fondurilor de pensii sau fondurilor mutuale, care sa ofere intrari constante de capital, face ca intrarile sau iesirile fondurilor de investitii straine sa determine fluctuatii puternice ale preturilor, ceea ce poate crea neplaceri pentru companiile listate. In ciuda acestor impedimente, o serie de antreprenori locali au avut curajul sa parieze pe Bursa si au reusit sa-si asigure o pozitie solida, fiind mai feriti de criza. Printre exemple se numara Raul Ciurtin, presedintele Albalact, care a finantat o buna parte din extinderea companiei prin majorari de capital, iar in prezent este singurul producator local de lactate care se bate de la egal la egal cu mult mai puternicele multinationale din domeniu. Gheorghe Calburean si-a cladit imperiul in sectorul forajului si constructiilor in jurul Dafora Medias (DAFR) cu ajutorul pietei de capital, finantand prin majorari de capital inclusiv preluarea Condmag Brasov (COMI), care acum este cea mai profitabila companie din grup. Dorel Goia si Emanoil Viciu au listat Teraplast Bistrita (TRP) la Bursa in 2008 reusind sa atraga prin oferta publica (IPO) cea mai mare parte a fondurilor necesare pentru relocarea productiei, fiind in prezent printre liderii pietei de profile din PVC. Exemplul lor a fost urmat si de alti antreprenori, precum Mircea Vescan, actionarul majoritar al producatorului de echipamente pentru foraj Armax-Gaz Medias (ARAX), sau Horatiu Cercel, proprietarul companiei de constructii Concefa Sibiu (COFI), care deruleaza chiar in prezent majorari de capital pentru a strange bani de pe piata pentru extinderea operatiunilor. Prezenta pe Bursa nu este o garantie a succesului unei companii, evolutia acesteia depinzand in primul rand de deciziile managementului sau de contextul de piata. Astfel, desi s-au folosit de finantarile pe Bursa, retailerul electroIT Flamingo (FLA) sau Banca Carpatica (BCC) se afla intr-o situatie dificila, prima fiind in insolventa, iar a doua avand pierderi mari in ultimii ani. Banca Transilvania (TLV), condusa de Horia Ciorcila, este insa cel mai bun exemplu privind modul in care o companie cu capital romanesc se poate dezvolta folosind piata de capital. In ultimii sase ani, TLV a strans peste 150 mil. euro de pe Bursa, fiind in prezent una dintre cele mai valoroase afaceri cu capital privat local. Gheorghe Calburean, presedintele Dafora Medias (DAFR) A strans circa 28 mil. euro de pe Bursa, prin majorari de capital, renuntand la 20% dintre actiunile companiei de foraj si constructii Dafora Medias. In prezent mai detine circa 55%. Cu banii adunati de la investitori a finantat in 2007 preluarea pachetului de control al constructorului de conducte agistrale Condmag Brasov (COMI). Raul Ciurtin, presedintele Albalact Alba Iulia (ALBZ) A adunat aproape 15 mil. euro de la investitorii de pe Bursa, dupa ce a permis intrarea in actionariat a unor fonduri de investitii prin reducerea participatiei de control. Banii au fost utilizati pentru constructia unei noi fabrici de lactate si a unei ferme de vaci in comuna Oiejdea, judetul Alba, precum si pentru preluarea fabricii Raraul din Campulung Moldovenesc. Dorel Goia, actionarul principal al Teraplast Bistrita (TRP) A listat Teraplast la Bursa in 2008, reusind sa atraga circa 14 mil. euro prin oferta publica initiala (IPO), care a evaluat compania in acel moment la circa 70 mil. euro. Cu banii din IPO, Teraplast si-a relocat fabrica de profile din PVC si pe cea de tevi din PVC din orasul Bistrita, reusind in acelasi timp sa-si mentina afacerile la un nivel constant chiar si in 2009.