Aurul si noile metale pretioase - Trade Talk 30 aprilie 2024

Desi mai scump ca oricand in istorie si reusind sa bata randamentul indicelui S&P 500 in ultimii 5 ani, aurul nu-i nici acum in centrul atentiei. O fi precum Tom Cruise in cel de-al doilea "Top Gun"... tre' sa se dea peste cap ca sa castige respectul semenilor mai tineri.

Dupa o scurta vacanta, TradeTalk se intoarce martea viitoare, pe 7 mai. Ramaneti abonati, pregatim mai multe editii speciale, una mai interesanta decat alta. Si ramaneti conectati la platformele de tranzactionare TradeVille, sunt evenimente super-importante in calendarul urmatoarelor zile (vedeti sectiunile Top Trending de azi ). 

1. Cine cumpara aur?

Dolarul e puternic, dobanzile sunt (si raman) sus, iar bursa americana e la maxime record. Daca s-ar fi pastrat corelatiile din trecut, cotatia aurului ar fi fost formata din numai trei cifre acum. Ce se intampla?

Bancile centrale, de regula insensibile la pret, cumpara in cel mai intens ritm din ultima jumatate de secol. Mai ales cele emergente, care cauta sa-si diversifice rezervele valutare in contra-partida dolarului. Si in particular China, acolo unde banca centrala a achizitionat aur in fiecare dintre ultimele 17 luni la rand. Principala virtute a aurului e ca n-are pasaport, nici nu face politica, puncteaza James Grant, probabil cel mai cunoscut analist al politicii monetare americane. Si uite ca tresarim din nou amintindu-ne predictia facuta de Ray Dalio in iulie 2019.

China e un exemplu fascinant (si) in ecuatia asta: desi mineaza cele mai importante cantitati de aur din lume, importurile sunt chiar mai mari. Achizitiile totale din ultimii doi ani, nu doar cele facute de banca centrala, au depasit 2,800 de tone. Ca perspectiva, cifra e peste detinerile cumulate ale tuturor ETF-urilor cu expunere directa pe aur... si cam 1/3 din stocurile tinute la Rezerva Federala.

Cine nu tine sa-si creasca propria rezerva? America. Asta si pentru ca are deja cea mai spectaculoasa detinere, evaluata la peste 8,100 de tone, de 2.5x mai mare decat cea a Germaniei (#2 in lume). Insa mai exista o explicatie: rolul inca dominant al dolarului. Asa a reusit administratia Biden sa plaseze investitorilor din toata lumea titluri de stat in valoare cumulata de 7 tln. USD in primul trimestru al acestui an, mai mult chiar decat in perioada aprilie iunie din 2020, cand economia era practic inchisa din cauza pandemiei.

Apropo, titluri de stat de-aproape 9 tln. USD vor ajunge la maturitate in 2024 si vor trebui refinantate, adica aproximativ 1/3 din valoarea totala a pietei americane de obligatiuni guvernamentale. Cheltuielile anuale cu dobanzile depasesc deja 1 tln. USD, riscand sa intreaca in curand orice alta destinatie a banilor publici, inclusiv sectorul de aparare si programele de asistenta sociala.

2. Cine investeste in aur?

Avem o pozitie mare de cumparare pe aur... prin intermediul ETF-urilor, dar si fizic, a dezvaluit la inceput de aprilie celebrul investitor David Einhorn (Greenlight Capital).

Motivele citate? Inflatia accelereaza din nou, dobanzile sunt prea mici, iar finantele publice mult prea cheltuitoare. Insa Einhorn mai ofera o justificare: un trend secular abia inceput al transferului de aur dinspre Vest catre Est.

Si Stanley Druckenmiller detine aur in portofoliu, mai precis actiuni ale celor mai mari doi producatori globali, Newmont Corporation si Barrick Gold. Paul Tudor Jones, alta legenda global-macro, prefera si el aurul si Bitcoin drept investitii de refugiu.

Contra-performanta minerilor ramane teribila (si aparent inexplicabila). Niciodata n-am vazut o decuplare asa mare, se lamenteaza un consultant al sectorului. Newmont Corporation e abia plus 1% pana acum in 2024 (si minus 13% in ultimele 12 luni). Barrick Gold a pierdut 5% in acest an (si 10% in ultimele 12 luni).

Inflatia costurilor ar putea fi parte a problemei. Companii precum Newmont, Barrick sau Agnico Eagle Mines au operatiuni importante in SUA, unde salariile au saltat bine de tot in ultimii ani, la fel preturile pentru materiale si echipamente. La Newmont, costurile operationale totale au fost anul trecut cu 43% mai mari decat cele anticipate.

Pe de alta parte, e dificil sa asociezi numele importante ale sectorului indisciplinei financiare. Profitul net obtinut de Newmont in primul trimestru din 2024 a batut cu brio asteptarile, inclusiv pe seama reducerii cheltuielilor de operare.

Pentru intregul an curent, Newmont Corporation se asteapta la o productie globala de-aproape 7 milioane de uncii, la un cost mediu de 1,400 USD pe uncie (adica 40% sub cotatia spot a aurului). Barrick Gold raporteaza maine, inaintea deschiderii sedintei de tranzactionare. 

3. Cupru, litiu si metale rare

Despre scenariul unui deficit cronic si surprinzator de cupru am scris la final de martie.

Apropo de acel TradeTalk, cuprul e in sfarsit mai scump decat boabele de cacao... metalul cu utilizari critice pentru noua economie a ajuns la peste 10,000 USD tona, in timp ce cotatia ingredientului cheie al ciocolatei a suferit ieri cel mai sever declin din 1960 incoace pe bursa futures din New York.

Ascensiunea cuprului s-a vazut si in raportarea trimestriala a celor de la Freeport-McMoRan, cel mai mare producator din SUA. Compania a batut asteptarile la toate capitolele financiare si operationale relevante in primele trei luni din acest an... inclusiv in privinta incasarilor, profitului si cantitatii extrase. Costul de productie a fost mai mic decat cel inregistrat in perioada similara din 2023. Freeport-McMoRan produce si aur, vanzarile pe segmentul asta dublandu-se, la peste jumatate de milion de uncii.

Freeport-McMoRan nu-i inca la noi maxime record pe bursa americana... dar Southern Copper, alt producator major listat la NYSE, cu operatiuni serioase in Mexic si Peru, da. Apropo, Southern Copper e subsidiara a Grupo Mexico, cel mai prolific miner de cupru din Mexic, ale carui actiuni fierb si ele aproape de noi varfuri istorice pe bursa din Mexico City.

Se mai vede undeva potentialul cuprului: incercarea celor de la BHP Group de-a inghiti Anglo American. Deocamdata, britanicii zic pas unei oferte initiale de 39 mld. USD transmise cu doar cateva zile in urma, dar miza-i enorma: crearea gigantului suprem pe piata cuprului, controland circa 10% din oferta totala.

Despre metale rare am povestit intr-un TradeTalk special din februarie. Iar despre litiu, la mijlocul acestei luni. Cateva zile mai tarziu, surpriza: Gina Rinehart, cea mai bogata femeie din Australia, a dezvaluit o detinere de-aproape 6% in Lynas Rare Earths... una dintre putinele companii de pe planeta (ex-China) specializata atat in extractia metalelor rare, cat si in procesarea lor.

Cu o avere estimata la 30 mld. USD, stransa in metalurgie, Rinehart are deja peste 5% din rivala americana MP Materials si cauta activ oportunitati si in industria litiului.

Si nu-s doar metalele rare si litiul pe radarul multi-miliardarei, ci si cuprul. Tot pe la mijlocul acestei luni, Gina Rinehart a castigat dreptul de explorare si minare intr-un proiect de cupru important localizat in Ecuador. Pare sa fie si ceva aur acolo, insa cuplul e des intalnit in perimetrele de forare.

Chiar si la mai bine de 10,000 USD tona, cuprul e abia la cele mai ridicate cotatii din ultimii doi ani. Pretul litiului s-a stabilizat acum in primavara, dar asta dupa ce-a plonjat cu peste 80% anul trecut. Metalele rare s-au ieftinit si ele cu vreo 75% de pe la inceput de 2022 incoace. Apropo, cum ne-am uita la bursa americana daca indicele S&P 500 ar pierde 3/4 din valoare intr-un singur an?