Ce combustibili vor avea socurile anului 2012? - 02 martie 2012

Avansul bursier de la acest inceput de an este considerat ca nesustenabil de catre David Rosenberg, strategist la compania canadiana Gluskin Sheff si fost economist-sef la banca americana de investitii Merrill Lynch. In doua note pentru investitori preluate de publicatia online Zero Hedge el spune ca economia SUA, companiile listate, dar in primul rand consumatorii americani urmeaza sa sufere socuri importante in cursul acestui an, cel mai important urmand sa vina din directia scumpirii carburantilor.O probabila decelerare a procesului de creare de locuri de munca, mentinerea gripajului din piata imobiliara, majorarile de taxe preconizate in SUA, recesiunea europeana si efectul de contagiune financiara la nivel global sunt alte fenomene enumerate de Rosenberg ce ar putea influenta scaderea cotatiilor bursiere. El aminteste ca pietele de actiuni nu au fost un barometru care sa anticipeze fidel socurile la nivelul economiei reale. Astfel, in 2000 Bursa de la New York a ignorat timp de opt luni spargerea bulei tehnologice, iar in 2007 a reactionat doar la 10 luni dupa crahul balonului imobiliar.Trendul pozitiv pe activele de risc este in prezent sustinut nu atat de increderea investitorilor in datele fundamentale, cat de participarea acestora la un joc care vizeaza fructificarea stimulilor monetari imprimati de bancile centrale. Piata include date tehnice, sezonale, sentiment, fluxuri de capital si - desigur - evaluari fundamentale. Teoria clasica investitiei care are la baza valoarea a lui Graham si Dodd nu includea insa un capitol despre tiparirea de bani de catre bancile centrale, spune ironic Rosenberg adaugand ca poate fi interesant sa tranzactionezi raliurile bazate pe lichiditatea suplimentara, insa acestea au viata scurta.Companiile vor fi mai prudente in ceea ce priveste angajarilePrima deziluzie pe care o vor avea investitorii vine chiar dinspre piata muncii. Aici tendinta de crestere a ritmului de creare de noi job-uri pe care a cunoscut-o economia SUA in ultimele luni ar putea lua sfarsit. Companiile vor raspunde in primavara pierderii de productivitate limitandu-si planurile de angajare. Acest lucru s-a vazut si anul trecut, cand dupa un avans mediu de 207.000 de locuri de munca in economia americana, corporatiile au adoptat o politica mai prudenta. Investitorii care au extrapolat atunci mersul favorabil in piata muncii au avut de suferit.Si in 2012 companiile vor fi atente la indicatorii de productivitate, iar daca acestia se vor deteriora, atunci vor avea in vedere din nou disponibilizari. Rosenberg da exemplul gigantului Procter & Gamble care a anuntat o taiere a 5.700 de posturi in zona de productie sau echivalentul a 10% din totalul salariatilor companiei. Decizia a fost salutata de piata, actiunile PG, castigand instantaneu doi dolari la publicarea anuntului.Vreme buna, dar vremuri grele pentru piata rezidentialaPiata imobiliara ramane un bolovan pentru economia SUA. Cresterea numarului de tranzactii pe segmentul rezidential de la acest inceput de an este rezultatul exclusiv al vremii favorabile. Luna ianuarie este a patra cea mai calduroasa din istorie in America de Nord, iar februarie a fost, de asemenea, marcat de o vreme blanda. Acest lucru a favorizat intrarea in piata a cumparatorilor care in mod normal ar fi urmat sa astepte pana in primavara. Secventa saptamanala converge catre o astfel de explicatie a dinamicii. Argumentul lui Rosenberg pare a fi sustinut de datele privind preturile. Astfel, la inceputul acestei saptamani, publicarea de catre Standard & Poor's a indicelui Case - Schiller care masoara pretul caselor din SUA ajustat la inflatie, arata atingerea unui nou minim al ultimilor noua ani.Pretul benzinei la pompa aduce recesiune in buzunarul americanilorCel mai important soc pe care ar urma sa il sufere economia americana este cel al scumpirii energiei, ca urmare a urcarii din nou a cotatiei internationale a petrolului peste reperul de 100 de dolari pe baril. Doar una dintre cele 11 recesiuni pe care le-a cunoscut SUA dupa cel de-al doilea Razboi Mondial nu a fost cauzata de un soc petrolier, spune un studiu al Universitatii din San Diego, California, citat de Rosenberg.Acesta aminteste ca in primul trimestru din 2011 avansul economiei americane, preconizat de analisti la 4%, a fost de numai 0,4%. Acest lucru s-a datorat costurilor energetice, iar evolutia dezamagitoare a produsului intern brut a imprimat un declin al pietelor de actiuni. Maximul anual pe indicii Bursei de la New York a fost marcat in luna aprilie, iar trendul descendent intermediar a inceput exact dupa digerarea datelor privind cresterea economica.Un pret de 5 dolari pe galon ar echivala cu o povara totala de 200 miliarde USD pentru consumatorii americani, spune un calcul al celor de la Gluskin Sheff. Petrolul brent deja puncteaza noi varfuri in raport cu lira sterlina si euro, ceea ce induce un impact suplimentar asupra economiilor din tarile care folosesc aceste monede.Socul petrolier se resimte cel mai bine asupra actiunilor transportatorilor. Topul pe indicele sectorial de la New York Stock Exchange a fost atins pe 3 februarie si a fost urmat de 9 sedinte de scaderi din 13, atrage atentia Rosenberg. Actiunile companiilor de transport sunt acum cu 4% sub maxim, intr-o evolutie divergenta fata de cea a indicelui Dow Jones Average Industrial.Pietele de bonduri, unde randamentele continua sa coboare, ne arata ca piata interpreteaza un efect al scumpirii petrolului nu de natura inflationista, ci exact opusul: un soc deflationist. Acest lucru are sens, in opinia fostului economist-sef de la Merrill Lynch, intrucat americanii vor consuma mai putin. Chiar daca nu vom asista la o contractie economica propriu-zisa, la nivelul veniturilor gospodariilor populatiei aceasta se va resimti ca atare. Diminuandu-li-se castigurile, americanii vor recurge in prima instanta, pentru sustinerea nivelului de trai, la cheltuirea averii. Vor fi noi vanzari de actiuni si de case, ce vor deprecia preturile acestora. Veniturile reale si avutia vor deflata, ceea ce pentru cea mai mare parte a americanilor va arata ca o recesiune.Dincolo de reducerea castigurilor, impozitarea in crestere va lovi si mai rau puterea de cumparare a americanilor. Chiar daca acum investitorii iau mai putin in discutie, in cele din urma acestia vor trebui sa abordeze in analizele lor si faptul ca la sfarsitul acestui an expira reducerile temporare de taxe introduse de Administratia George W. Bush si prelungite la finele lui 2011 in urma unei intelegeri intre presedintele Obama si republicani. Perspectiva aceasta ar urma sa afecteze direct consumatorul american si, implicit, economia.Cateva dintre taxe afecteaza direct investitiile in actiuni. Pe langa taxarea dividendelor, se reintroduce o taxa de 3,8% pe investitii, iar impunerea castigurilor de capital pe termen lung ar urma sa creasca la 20%, de la 15% in prezent. In plus, va aparea si o taxa de 0,9% pentru ingrijiri medicale.Efectele scumpirii petrolului urmeaza sa se resimta si in Europa adaugandu-se impasului existent deja in zona creditului si socului fiscal. In plus, moneda euro este supraapreciata, ceea ce nu va permite exportul recesiunii care deja incepe catre alte regiuni economice. Contractia produsului intern brut din Uniunea Europeana va influenta comertul cu Asia. Cresterea exporturilor Chinei deja a disparut in luna ianuarie, iar indicii productiei industriale din aceasta tara deja arata un declin usor in luna februarie. PIB-ul SUA va fi deopotriva afectat de impasul de la nivelul comertului global.Infuzia masiva de lichiditate de la Banca Centrala Europeana din noiembrie 2011 a convins investitorii ca Europa va iesi din impas. Grecia insa ar putea intra in faliment, iar exercitarea optiunilor pentru asigurarile contra unui default pe bondurile elene ar urma sa afecteze companiile financiare care au vandut CDS-urile (Credit Default Swap). Problema este insa aceea ca riscurile se extind catre Portugalia si Spania. Italia a reusit sa isi reduca in ultimele luni costurile de imprumut de la 7%, catre 5,4%, insa doar o coborare a randamentelor titlurilor de stat italiene sub nivelul de 4% ar face ca datoria publica a acestei tari sa redevina sustenabila, mai spune Rosenberg, care indica pentru 2012 contagiunea financiara unul dintre principalele riscuri pentru investitiile bursiere.