Ce face Bursa sa recupereze deceniul pierdut? - 24 februarie 2011

Aducerea la tranzactionare la cota BVB a unor pachete minoritare ale societatilor detinute de stat reprezinta calea mai la indemana pentru marirea capitalizarii si lichiditatii Bursei, in timp ce operatorul de piata urmeaza sa continue sa implementeze instrumentele si operatiile specifice unei piete moderne, a fost concluzia seminarului "Anul pietei de capital", organizat de Ziarul Financiar si Bursa de Valori Bucuresti. Dragos Neacsu, vicepresedinte al Asociatiei Administratorilor de Fonduri, si CEO la Erste Asset Management a declarat ca anii 2001-2010 reprezinta "un deceniu pierdut pentru piata de capital", iar pentru ca acest lucru sa nu se repete trebuie imprimata o anumita cadenta, un anumit ritm al exercitiilor de piata atat la nivelul ofertelor primare, cat si pentru piata secundara. Listarea Fondului Proprietatea a fost o reusita, insa nu trebuie considerata un panaceu, ci trebuie urmata de noi emisiuni in baza unui calendar predictibil.Valentin Ionescu, directorul general al Bursei de Valori Bucuresti a spus ca in cazul FP nu a fost vorba de o simpla listare, aceasta fiind insotita de o schimbare a regulilor de tranzactionare prin introducerea conturilor globale, a short-selling-ului si aducerea unor market-makeri care sa asigure lichiditatea. Bursa intentioneaza sa extinda sistemul conturilor globale intr-o prima faza pentru emitentii din componenta indicilor BET si BET-FI, urmand ca pana la sfarsitul acestui an conturile globale sa fie aplicabile intregii piete spot. Ionescu a spus ca BVB incearca o transformare a intregului concept de la un simplu joc bursier catre investitia pe termen mediu si lung. Pentru acest lucru insa este nevoie de noi emitenti si de noi instrumente. Ionescu a amintit obligatiunile corporative care acum lipsesc de la tranzactionare, dar si listarea unor noi companii.Din acest punct de vedere, aducerea la tranzactionare a unor participatii minoritare ale statului la companii energetice pare a fi cea mai la indemana, in conditiile in care capitalul privat este inca reticent in a accesa piata de capital. Prezent la evenimentul de ieri, Victor Cazana, sef al Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI) a spus ca listarea unor pachete suplimentare de 10% la OMV Petrom (SNP) si Transelectrica (TEL) se afla in faza finala, pentru sfarsitul anului fiind programata o astfel de operatiune si pentru Transgaz SA (TGN). In ceea ce priveste derularea unei oferte publice initiale la Romgaz SA, aceasta va fi amanata pentru 2012. Cazana a adaugat insa ca selectarea unei case de avocatura care sa se ocupe de procedurile de listare este o problema de saptamani. Statul va fi atent la pretul de listare, urmarind maximizarea acestuia, pentru ca acest lucru se va rasfrange direct asupra capitalizarii companiei.Valentin Ionescu spune ca atingerea pe SNP a unui free-float de 18%, fata de cel existent de 8% il va face mai atractiv pentru investitorii cu nume mari. El a amintit ca pe Bursa de la Praga, compania de electricitate CEZ are un free-float de 30% si genereaza o lichiditate zilnica de zece milioane euro. Pavel Szel, presedintele SIF Muntenia (SIF4) este insa nemultumit de ritmul in care se desfasoara privatizarea prin Bursa a participatiilor statului si crede ca presa si opinia publica ar trebui sa faca presiuni mai ridicate asupra factorilor de decizie pentru a urgenta acest proces. Szel considera de neinteles de ce statul nu da drumul pe Bursa unor pachete consistente la companii unde este deja minoritar precum Distrigaz Nord, Distrigaz Sud, Enel si CEZ de unde incaseaza dividende mici.Dragos Neacsu a avertizat ca Bursele din regiune deruleaza programe similare, astfel incat piata de capital romaneasca se confrunta cu o competitie reala. In Polonia, deja este trecut in revista un deceniu de realizari calitative si cantitative, in timp ce noi inca vorbim in termeni de invataminte, a spus seful Erste Asset Management.Macar de s-ar rezolva lucrurile simple...Pentru a fi competitiva, piata romaneasca de capital trebuie sa rezolve rapid problemele care franeaza lichiditatea. Intre acestea, Valentin Ionescu a amintit pragurile de detinere de 1% la cele cinci societati de investitii financiare, dar si faptul ca acestea nu au voie sa cumpere actiuni intre ele. Directorul general al BVB a afirmat ca este inexplicabil de ce Fondul Proprietatea poate cumpara titluri SIF, iar un SIF nu poate achizitiona pachete de actiuni la alte SIF-uri.Un alt element care contribuie la reducerea lichiditatii este sistemul de impozitare, care prevede plata trimestriala a castigurilor din piata de capital. "Am facut un document catre Guvern si comisiile din Parlament, prin care le aratam ca daca lasi sa creasca volumele de tranzactionare si le impozitezi mai tarziu, veniturile la buget vor fi mai mari decat acum", a spus Ionescu.Dupa socul din 2008, industria europeana a fondurilor de investitii si-a revenit a zis Dragos Neacsu, aducand in sprijinul afirmatiei sale cifrele furnizate de asociatia fondurilor la nivel comunitar. Astfel, in ultimele doua trimestre ale anului trecut, fondurile de investitii mixte si cele pe actiuni au avut intrari nete, dupa o etapa in care s-au confruntat cu retrageri importante. In decembrie 2010, intrarile nete pentru aceste categorii de fonduri s-au ridicat la 19 milioane de euro, un nou record al ultimilor ani. La nivelul trimestrului patru al anului trecut, aportul net de capital pentru fondurile de actiuni si diversificate a fost de 100 milioane euro, cel mai important dupa nivelul maxim atins de industria fondurilor in vara lui 2007. In total, la nivel european, activele fondurilor de investitii se cifreaza la 8.000 de miliarde euro, demonstrand apetitul investitional in crestere.Investitorii au insa nevoie de oportunitati de plasament, iar casele de brokeraj trebuie sa faca eforturi sa capete un profil de "investment banker". Aceeasi opinie a fost avansata de Valentin Ionescu. El a spus ca intermediarilor le revine un rol important pentru atragerea emitentilor si investitorilor. Acestia trebuie sa depaseasca faza anilor '90 cand castigau comisioane de 8% din vanzarea cupoanelor.Fondurile de pensii, nevoite sa mearga in strainatate pentru a-si asigura diversificarea sectorialaChiar daca cele mai multe dintre fondurile de pensii sunt cu risc mediu, avand cea mai mare parte a plasamentelor in instrumente cu venit fix, acestea au nevoie de actiuni de risc pentru majorarea randamentului capitalului investit pe termen lung, a declarat Marius Popescu, CEO la ING Pensii. El a spus ca activele fondurilor de pensii cresc si, in consecinta, aceste entitati sunt in cautare de oportunitati de plasament.Problema cea mai mare a acestora este ca structura emitentilor de la BVB nu permite o diversificare sectoriala in acord cu produsul intern brut national. Pentru a reusi copierea acestuia, fondul de pensii al ING este nevoit sa investeasca pe alte Burse regionale, in companii listate cu profil similar intrucat la noi sectoare precum telecomunicatiile sau tehnologia nu sunt reprezentate sau sunt slab reprezentate. Popescu a precizat ca nu fondul pe care il administreaza cauta sa investeasca pe pietele externe. Este vorba de un fond romanesc si prin urmare se va incerca o copiere a dinamicii PIB-ului. Investitiile realizate in exterior au fost facute doar pe piete din regiune, corelate puternic in evolutia lor cu Romania.Pentru o mai buna diversificare a plasamentelor in actiuni in functie de criteriile sectoriale este insa nevoie de noi emitenti, a mai spus seful ING Pensii.