Elicopterul Fed nu mai poate ridica Bursa - 31 octombrie 2012

David Rosenberg, fost economist-sef la banca de investitii Merrill Lynch, observa ca indicele S&P500 al Bursei americane este cu 2% mai jos de la anuntarea ultimului program de relaxare cantitativaEste pentru prima data cand piata nu are reactie la stimulii monetari, al caror impact este in declin, dupa cum rezulta dintr-un studiu Societe Generale Cross Asset ResearchFranarea economiei, performantele in scadere ale companiilor listate si tendinta de deflatie precumpanesc in fata deciziilor bancilor centrale"Ce nu este in regula cu aceasta piata?", se intreaba in ultima sa nota pentru investitori David Rosenberg, strategist la compania financiara canadiana Gluskin Sheff si fost economist-sef la banca americana de investitii Merrill Lynch. El aminteste ca indicele S&P500 al Bursei de la New York si-a consemnat maximul chiar la anuntarea ultimului program de relaxare cantitativa de catre banca centrala a SUA, dupa care a luat-o in jos. Investitorii par sa nu mai reactioneze favorabil la stimulii monetari, in conditiile in care starea economiei se deterioreaza, iar performantele companiilor listate slabesc.Pana acum, de fiecare data, lichiditatea pompata de Rezerva Federala Americana a fost combustibil pentru piata de actiuni. La sase saptamani dupa anuntarea unui astfel de program de relaxare monetara, QE1, QE2, Operation Twist si cel de lungire a maturitatilor initiat la sfarsitul anului trecut de Banca Centrala Europeana, indicele S&P500 se afla cu 9% mai sus, iar performanta actiunilor tehnologice si din sectorul industrial era de 11% si, respectiv, 12%. De data aceasta este diferit! Indicele american este cu 2% sub valoarea pe care o consemna atunci cand Fed a anuntat programul. Nu s-a mai intamplat la fel si fiecare sector sensibil la economie reprezentat la Bursa a reactionat negativ. Chiar si actiunile financiare care ar fi trebuit sa profite - bancile fiind legate direct la teava Fed - nu au adus bani pentru nimeni. Sunt marjele reduse ale dobanzilor cele care ii pun in garda pe investitori in legatura cu performanta institutiilor de credit.Economia greoaie prevaleaza iluziei monetareCu cat mai agresiva devine banca centrala, cu atat piata isi concentreaza atentia mai mult asupra pacientului (economia) decat asupra prescriptiei medicale (stimulii monetari), este concluzia lui Rosenberg. El puncteaza ca, in sfarsit, investitorii realizeaza ca nu era niciun motiv ca indicele S&P500 sa consemneze o performanta de 14% intr-un an 2012 in care profiturile corporatiilor nu numai ca se plafoneaza, dar si-au inceput contractia.Fed are o capacitate in scadere de a manipula piataEfectele in scadere ale politicii monetare sunt puse in evidenta si intr-un studiu al Societe Generale Cross Asset Research preluat de publicatia in format electronic Zero Hedge. Astfel, primul program de relaxare cantitativa (QE1) al Fed a sustinut un rally de 50% pe indicele S&P500, QE2 a dat deja un impuls mai mic, de 30%, iar "Operation Twist", lansata in toamna anului trecut, nu a mai putut asigura decat un imbold pentru un avans de 18%. Prelungirea operatiunii la inceputul verii si noul QE3, virtual nelimitat, au fost incapabile sa mai catalizeze piata, de atunci, indicele principal al Bursei de la New York consemnand o apreciere de numai 8%.Mai mult decat atat, scaderea pe piata americana de la lansarea ultimului program de relaxare cantitativa este de 1,6%, ceea ce este interpretat ca un prim semnal al pierderii impactului politicii Fed de catre cei de la Societe Generale. Trendul ascendent bursier in cazul QE1 si QE2 nu s-a oprit pana cand a inregistrat un maxim in zona in care randamentul anualizat era de 48%. In cazul Operation Twist, performanta anuala a fost de 36%. Scopul QE3 ar fi trebuit sa fie acela de a impinge inca si mai sus preturile actiunilor, doar ca intentia Fed s-a lovit de realitatea unor marje de profit pe maxime istorice si a unei franari a economiei globale, se mai spune in analiza bancii franceze.Creditul ramane gripatContextul este defavorabil pentru piata de equities, spune si David Rosenberg. Pentru prima data in ultimii trei ani, veniturile companiilor din componenta indicelui S&P500 scad la nivel anualizat. Marjele de profit deja au fost imbunatatite pana la maximele ciclice prin reducerea drastica a cheltuielilor asa incat comprimarea veniturilor va afecta serios profitul corporatiilor.Aceasta realitate ar putea lua prin surprindere piata in conditiile in care in randul investitorilor vigilenta era redusa, sentimentul general fiind acela de complacere. La anuntul programului de relaxare cantitativa din 13 septembrie a.c., fondurile de hedging s-au repezit sa cumpere, dar si-au epuizat relativ rapid forta de a impinge cotatiile in sus.Investitorii se vor replia pe o realitate in care creditul nu patrunde in economie. Cei de la Societe Generale Cross Asset Research observa ca injectiile de lichiditate ale Fed si Bancii Angliei nu au reusit sa impulsioneze cresterea creditului in sectorul privat; se repeta astfel situatia din Japonia de dupa anul 1990.Inflatie de bani in sistemul financiar, deflatie in economia realaStimulii monetari au un impact scazut nu numai asupra Bursei, ci si pe pietele de marfuri. Studiul SocGen puncteaza faptul ca din septembrie a.c. pana in prezent, pretul petrolului a scazut cu 5%, iar cel al metalelor industriale s-a depreciat cu 3%. Cresterile de preturi de pe segmentul commodities din anii 2010-2011 au fost si un rezultat al unor constrangeri din partea ofertei, in absenta carora lichiditatea suplimentara nu ar fi avut acelasi efect. Acum contextul este diferit, iar acest lucru se vede mai bine in piata unor materii prime utilizate intens in procesul industrial. "Impactul direct al politicii monetare asupra preturilor metalelor industriale apare ca fiind foarte limitat astazi (contrar situatiei din perioada QE2), avand in vedere perspectiva economica innegurata si absenta unei relaxari agresive din partea Chinei", mai spune documentul citat.Aurul si cuprul se afla la minime ale ultimelor sase saptamani, spune si Rosenberg, iar in opinia sa acest lucru, ca si coborarea randamentelor la bonuri de tezaur ale SUA, ne indica faptul ca tendinta principala in economie ramane aceea de deflatie.