Panica in stil italian - 13 iulie 2011

Criza datoriilor suverane din zona euro pare a trece din Grecia in Italia, pe masura ce investitorii sunt tot mai ingrijorati de felul in care autoritatile din aceasta tara vor reusi sa refinanteze imprumuturile vechi. Numai in lunile august si septembrie suma care trebuie rostogolita se ridica la 69 miliarde euro, scrie publicatia online Zero Hedge, in timp ce pana la finalul anului nu mai putin de 222 miliarde euro din datoria suverana a Italiei vor ajunge la scadenta. "Credem ca aceasta criza a datoriilor suverane din Europa ar putea intra intr-o noua faza, contagiunea ajungand la economiile mari", a declarat pentru publicatia britanica The Telegraph Jacques Cailloux, Chief Europe Economist la Royal Bank of Scotland.Reactia negativa a investitorilor a atins un punct culminant ieri la deschiderea pietelor europene, dupa ce acestea au interpretat ca intalnirea de la Bruxelles de luni noapte a ministrilor de finante din eurozona a fost un esec. Indicele DAX al Bursei de la Frankfurt a coborat pana in apropierea pragului psihologic de 7.000 de puncte, iar perechea valutara euro/dolar a ajuns intraday la un minim de 1,384 USD pentru un euro, cel mai scazut nivel de la inceputul lui martie."Acum se discuta deschis despre falimentul suveran. Se pare ca am trecut de acel moment dupa care putem spune ca teoria haosului domina peisajul", a comentat pentru Bloomberg Bill Blain, head of the Special Situations Group la compania financiara londoneza Newedge Group.Unda de soc nu a ocolit nici piata financiara din Romania, unde leul a atins in cursul zilei de ieri un nou minim al anului in raport cu moneda unica europeana. La inchiderea editiei, perechea valutara euro/leu se mentinea in zona de 4,28 lei pentru un euro. "Investitorii au devenit nervosi, iar activele riscante sunt taxate", a declarat pentru Curierul National Ionut Dumitru, economist-sef la Raiffeisen Bank Romania, subliniind ca si leul se afla in clasa activelor cu grad ridicat de risc.Investitorii au asteptat cu neincredere licitatia de ieri prin care finantele publice din Italia au atras de pe piata 6,75 miliarde euro prin vanzarea de titluri de stat cu scadenta la un an. Operatiunea s-a incheiat cu succes, bucurandu-se de o suprasubscriere de 1,55 de ori, potrivit Bloomberg, mai mica insa decat cea din iunie unde nivelul participarii investitorilor a fost de 1,71 ori. Diferenta in sens negativ s-a vazut insa mai ales pe costuri. Randamentul la care au fost plasate respectivele titluri a fost de 3,67%, fata de 2,14% in luna precedenta, fiind potrivit Zero Hedge cel mai ridicat nivel din septembrie 2008 incoace. Randamentul titlurilor de stat ale Italiei in piata secundara insa se situeaza in apropierea a sase procente, fiind cel mai ridicat de la introducerea euro (valori similare au mai fost doar in 1997).Licitatii au sustinut ieri si guvernele din Grecia si Belgia. Statul elen a atras 1,625 miliarde euro pe termen de 182 de zile, in timp ce guvernul belgian a obtinut de la finantatori 3 miliarde euro pe titluri cu maturitati de 98 de zile si, respectiv, 371 de zile.Participarea capitalului privat a fost satisfacatoare, desi autoritatile europene nu par a fi cazut de acord asupra unor solutii de ansamblu privind datoriile publice. Astfel, intalnirea din noaptea de luni spre marti a ministrilor de finante din cele 17 state ale eurozonei s-a incheiat doar cu un comunicat de principiu. Potrivit acestui document publicat pe website-ul Comisiei Europene, tarile membre s-au angajat sa largeasca flexibilitatea, dar si aria de obiective ale Fondului European de Stabilitate Financiara (EFSF) in vederea lungirii maturitatilor, coborarii dobanzilor si gasirii unor solutii pentru angajamentele privind colateralele. Desi discutia din Eurogrup a durat ore intregi, declaratia nu a fost insotita de masuri concrete, acestea urmand sa survina "in scurt timp", conform documentului citat.Publicatia germana Die Welt, citata de Zero Hedge, scrisese inca de saptamana trecuta ca fondul de stabilitate european ar trebui sa isi dubleze actuala capitalizare de 440 miliarde euro pentru a putea raspunde unui soc in care ar fi inclusa si Italia, a treia putere economica a eurozonei.Desi in Eurogrup s-a stabilit ca trebuie facute toate eforturile pentru a fi impiedicat un "default selectiv", in piata persista teama investitorilor legata de o prabusire dezordonata. Andrew Balls, head of European portfolio la PIMCO, fondul cu cele mai mari expuneri pe pietele de bonduri, a declarat pentru Bloomberg ca participantii la piata trag linie si vad ca autoritatile europene nu au gasit o solutie la criza elena, iar acum isi indreapta atentia catre statele mari.Primul dintre acestea este Italia, tara care in perioada 2001-2010 a inregistrat o crestere economica medie anemica, de 0,2%, comparativ cu avansul mediu din eurozona de 1,1% din acelasi interval. Deficitul bugetar de 4,7% nu mai arata la fel de mic, daca il ajustam unei economii muribunde, ratelor de dobanda in crestere si il punem pe scara datoriei publice, scrie The Telegraph. David Owen, Managing Director si Chief European Financial Economist la Jeffries Fixed Income, a declarat pentru aceasta publicatie ca traiectoria creditului guvernamental italian arata cu totul altfel, in conditiile unor costuri de finantare mai mari decat cele actuale.Acelasi lucru a fost subliniat pentru Bloomberg de Vladimir Pillona, economist la sucursala londoneza a bancii franceze Societe Generale, care spune ca Italia este in mod particular vulnerabila la socuri in privinta cresterii economice, dar si a dobanzilor. "Exista riscul sa ne apropiem de punctul in care nici Italia si nici Spania sa nu mai fie capabile sa se sustina financiar pe cont propriu", a afirmat Pillona.Teama investitorilor fata de vulnerabilitatile de acest gen s-a vazut ieri pe actiunile grupului bancar UniCredit, care in primele ore de tranzactionare s-au apropiat de un minim al ultimilor doi ani si jumatate de un euro pe titlu. In a doua parte a sesiunii bursiere din Italia acestea au consemnat insa un rebound pana in jurul nivelului de 1,2 euro/actiune. Picajul de peste 20% al actiunilor UniCredit, de la inceputul acestei luni, a pus investitorii in garda in legatura cu soarta bancii, care inaintea crizei avea o capitalizare de sapte ori mai mare. Actiunile UniCredit nu au reusit sa isi revina desi autoritatea de reglementare si supraveghere a pietei de capital din Italia a interzis vanzarile in lipsa pentru acest emitent in particular si apoi si pentru alte actiuni financiare. O alta companie care a pierdut mult la nivelul capitalizarii bursiere in aceste saptamani este asiguratorul Generali. Acesta este considerat a fi deosebit de vulnerabil in cazul unui faliment suveran al Greciei sau Italiei, dupa ce a vandut titluri de asigurare contra unui default pe bondurile emise de aceste tari.Aversiunea la risc s-a resimtit ieri si pe piata financiara din Romania, socul lovind in special in piata valutara, unde leul a atins un minim al acestui an in raport cu moneda unica europeana. BNR a stabilit un curs de 4,2838 lei pentru un euro, iar la inchiderea editiei perechea valutara se tranzactiona in zona de 4,28 lei pentru un euro. Ionut Dumitru, economist-sef la Raiffeisen Bank Romania, a explicat pentru Curierul National ca aceasta reactie a pietei s-a datorat deteriorarii perceptiei de risc a investitorilor la nivel global. "Investitorii au devenit nervosi, iar activele riscante sunt taxate", a declarat Dumitru, subliniind ca si leul se afla in clasa activelor cu grad ridicat de risc. El a adaugat insa ca leul a avut o depreciere moderata in raport cu alte instrumente financiare din regiune. Parcursul ulterior al pietelor urmeaza sa fie marcat de deciziile care vor fi luate la nivelul Comisiei Europene. Reprezentantul Raiffeisen spune ca gasirea unor solutii sau ajungerea la un consens in Italia asupra programului de austeritate ar detensiona pietele. "In acest context si moneda nationala si-ar putea reveni", a mai spus Dumitru.Ieri am consemnat o sedinta "rosie" si la Bursa de Valori Bucuresti, unde indicii au avut deprecieri de aproximativ un procent, pe fondul unor tranzactii de 28,27 milioane lei in piata regular. Indicele BET, al titlurilor blue-chip, a pierdut 0,89%, pana la nivelul de 5.477,45 puncte, in timp ce indicele compozit BET-C s-a depreciat cu 1,50%. Indicele financiar BET-FI a scazut cu 1,21%, pana la valoarea de 22.571,60 de puncte.