Povestea pragului de detinere la SIF-uri - 18 noiembrie 2011

Cum a aparut pragul de detinere Fondurile Proprietatii Private (FPP) au fost create prin legea privatizarii de la inceputul anilor '90. Ele au primit in administrare circa 25% din averea nationala, reprezentand pachete de actiuni la sute de companii, printre care BCR, BRD, Banpost. Al doilea program de privatizare in masa al guvernului Vacaroiu, cunoscut si ca "a doua cuponiada", a permis populatiei sa depuna cupoanele primite gratuit de la stat la FPP-uri care au fost transformate in SIF-uri. Astfel, circa 9 milioane de romani au devenit actionari la SIF-uri. Inca de la inceput au existat temeri ca unii ar putea acumula prea multe actiuni, ajungand sa controleze astfel o mare parte a avutiei nationale. La inceput, SIF-urile nu erau listate la bursa, lucru care s-a intamplat abia in 1999, iar actiunile nu aveau un pret de piata. Existau in acea perioada adevarate retele care mergeau prin piete, la colt de strada sau prin sate si cumparau actiuni sau cupoane pe preturi de nimic, posesorii lor neavand niciun reper privind valoarea lor reala. Primele statute ale FPP-urilor, elaborate de Agentia Nationala de Privatizare, nu prevedeau niciun prag de detinere. Pentru a evita acumularea unor pachete mari la SIF-uri, a fost introdus in statutul lor prevederea conform careia niciun actionar nu poate detine mai mult de 0,1% din capital. Decizia a fost politica si i-a transformat peste noapte pe administratorii SIF-urilor in stapanii absoluti ai acestor companii. Pragul de 0,1% facea imposibil ca actionarii sa aiba vreo implicare in administrarea SIF-urilor sau sa poata pune presiune pe administratori si sa le ceara socoteala. In plus, existenta pragului a facut ca investitorii mari care incepusera sa vina in Romania la acea vreme sa nu se uite la aceste companii. Astfel, SIF-urile s-au tranzactionat multa vreme, chiar si dupa listare, la 10-20% din valoarea nominala, impiedicandu-i pe cei 9 milioane de actionari sa obtina un pret corect. In schimb, au fost destui care au profitat de preturile mici si au acumulat milioane de actiuni, in ciuda limitarilor din statut, folosindu-se de zeci de firme sau de interpusi. Astfel, personaje controversate precum Sorin Ovidiu Vintu, Dinel Staicu sau Catalin Chelu au cumparat pachete mari din SIF-uri pe care le-au vandut mai tarziu cu profituri uriase. Controlul aproape inexistent al actionarilor le-a permis administratorilor SIF-urilor si celor cativa actionari mai influenti din umbra sa dispuna dupa propriile interese de activele societatilor, iar scandalurile legate de implicarea unor SIF-uri in afaceri controversate nu au intarziat sa apara. Inca de la inceput, administratorii SIF, care aveau la indemana listele cu actionari si datele acestora, si-au pus la punct un sistem prin care adunau mii de mandate de reprezentare de la actionari din toata tara pentru adunarile generale ale actionarilor, reusind astfel sa fie realesi de fiecare data. Primul asalt: majorarea pragului la 1% Prin 2002, piata locala de capital a intrat intr-o perioada de expansiune. Listarea Petrom si BRD a atras atentia unor fonduri de investitii mari asupra bursei de la Bucuresti. Americanii de la Julius Baer, suedezii de la East Capital si altii au inceput sa cumpere actiuni romanesti. Au inceput sa apara si investitori locali tot mai puternici, oameni care au investit pe bursa de la inceput si au facut averi pe bursa sau oameni de afaceri care au castigat din alte businessuri si au inceput sa faca plasamente si pe bursa. Intrarea lor in actionariatul SIF-urilor a determinat presiuni tot mai mari pentru renuntarea la pragul de detinere de 0,1%. La inceputul lui 2005 au inceput sa fie discutate mai multe alternative: ridicarea pragului la 1%, la 5% sau eliminarea totala. In final, s-a optat pentru ridicarea la 1%, solutie care a fost in final agreata si de administratorii SIF-urilor. Din nou s-a motivat ca acest prag de 1% va limita posibilitatea de preluare ostila a SIF-urilor. Modificarea pragului a fost aprobata prin ordonanta de guvern in iulie 2005. In acel an, SIF-urile au crescut in medie cu 175%. Pentru a se inlatura posibilitatea preluarii ostile, in 2006 s-a decis ca limita de 1% sa se aplice si grupurilor de investitori care actioneaza in mod concertat, adica au o strategie comuna. CNVM nu a vrut sa-si asume aplicarea acestei prevederi, pasand responsabilitatea administratorilor SIF-urilor, care au devenit adevarati detectivi, cautand legaturi intre companii si persoane chiar si cand era vorba despre firme straine. Prima aplicare concreta a detinerii concertate a avut loc la SIF Oltenia, in 2008, cand Catalin Chelu a vrut sa-l dea jos pe Dinel Staicu din functia de presedinte. Atunci, conducerea SIF Oltenia a scos la iveala zeci de firme ale lui Chelu care detineau impreuna 8% din companie si i-au suspendat drepturile de vot. Apoi, la fiecare adunare generala de la SIF-uri au aparut liste cu actionari care se presupunea ca ar fi actionat in mod concertat. Cel mai mare scandal a fost la AGA de la SIF Banat-Crisana (SIF1) din 2009, cand conducerea SIF a suspendat drepturile de vot ale unui grup mare de actionari din care faceau parte Banca Transilvania, Horia Ciorcila, fonduri de investitii si o serie de firme locale si straine, toate fiind banuite ca actionau in mod concertat cu Banca Transilvania. Prin aceasta masura, Ioan Cuzman, presedintele SIF1, a reusit sa pastreze controlul CA. In urma acestui scandal vocile care cereau eliminarea pragului de detinere la SIF-uri au devenit tot mai puternice, iar un grup de parlamentari a initiat un proiect de lege in acest sens. A doua revolutie: majorarea pragului la 5% In luna iunie 2009, un grup de senatori si deputati a initiat un proiect de lege care viza eliminarea pragului de detinere la SIF-uri. Proiectul a intrat in septembrie in analiza comisiilor Senatului, care au hotarat ca eliminarea pragului este totusi prea riscanta pentru viitorul SIF-urilor si au decis majorarea pragului de la 1% la 5%. Proiectul a fost votat de Senat pe 11 noiembrie 2009. La finalul lui 2009, SIF-urile inregistrau cresteri de 90%. Proiectul a mers apoi in Camera Deputatilor, unde s-a impotmolit in comisii fiind "pus la pastrare" timp de aproape doi ani. La inceputul acestei luni, proiectul a revenit dintr-odata in atentie, fiind aprobat de Comisia de buget si finante din Camera Deputatilor, iar luni urmeaza sa fie votat in plen. Actiunile SIF-urilor au crescut deja cu 30% de la inceputul lunii.