Vedetele asteptate sa urce din Rasdaq pe piata principala. Ce spun patronii lor - 30 octombrie 2013

Cel putin 30 de companii dintre cele peste 1.000 de pe piata Rasdaq a Bursei din Bucuresti ar merita sa fie transferate pe piata principala a acesteia, potrivit propunerilor brokerilor, facute la solicitarea ECONOMICA.NET. Patronii lor sunt dezamagiti sau indiferenti. Piata Rasdaq se va desfiinta, multe sute de companii nu au ce cauta la bursa, dar cateva zeci vor sfarsi in anonimat daca nu se vor transfera pe piata principala a bursei, numita „reglementata", pentru ca are conditii severe admitere. „Aveam in proiect, odata, s-o transfer la bursa, dar acum nu", a declarat Ovidiu Tender, omul de afaceri care controleaza compania Prospectiuni SA, firma care domina autoritar piata de prospectiuni geologice din Romania.Prospectiuni SA (PRSN) este, sau era una dintre vedetele pietei Rasdaq a Bursei de Valori Bucuresti (BVB). Actiunile PRSN nu au devenit, insa, foarte cautate, doar ca urmare a cvasi - monopului pe care compania il are in domeniul sau (pe operatiuni on shore), ci dupa deschiderea companiei catre investitori, prin vanzarea de actiuni de catre Tender, catre fondurile de investitii.Fondurile de investitii au pus in circulatie titlurile companiei si investitorii mari sau mici au devenit interesate de PRSN.Pentru ca actiunile unei companii sa fie interesante, nu este suficient ca aceasta sa fie valoroasa in sine, ci este necesar ca titlurile respective sa fie si lichide, adica accesibile. Altfel spus, actiunile lichide se pot gasi usor la cumparare si se pot vinde repede la preturi rezonabile din puncutl de vedere al pietei.Acum, insa „Bursa nu mai este un instrument financiar atractiv, nu exista cerere, nu este lichiditate. Nu se misca mai nimic. Daca lucrurile se vor schimba, vom mai vedea", a mai declarat Ovidiu Tender, pentru ECONOMICA.NET.„Prospectiuni are in derulare ample investitii (inclusiv in extinderea internationala) si un free float important (33%, proportia de actiuni aflate in circulati elibera, n.r.)", remarca Andrei Radulescu, analist la SSIF Broker Cluj Napoca.Prospectiuni SA (PRSN) este una dintre cele mai votate companii intr-un top al popularitatii printre brolkeri si analisti. Ei i se mai adauga si compania de produse lactate Albalact (ALBZ), Unirea Shopping Center (SCDM), care administreaza celebrul complex comercial Unirea, din centrul Capitalei (primul mall din Romania).Unirea Shopping Center este cea mai valoroasa dintre cele 30 propuse de brokeri pentru prima piata a bursei: 194 de milioane de lei, daca nu punem la socoteala compania de asigurari Astra, care are acelasi patron, Dan Adamenscu.Prospectiuni SA valoreaza si ea 111 milioane de lei, mult sub recordurile de acum sase ani. Acum cele 30 fac putin peste 1,5 miliarde de lei.Albalact (ALBZ) are o poveste de piata la fel de atragatoare ca si Prospectiuni, intrand in atentia investitorilor dupa ce familia Ciurtin, care controleaza si acum compania, a sporit lichiditatea actiunilor la fel cum a facut si Tender.Acum, Albalact, dupa ce „a investit puternic in ultimii ani, ar putea fi tinta unei oferte de preluare", aminteste Andrei Radulescu. Peste 32% din actiunile ALBZ sunt in circulatie libera pe piata, dar alte 25%, ale fondului de investitii RC2 sunt pe cale de a fi instrainate. Fondul si-a atins varsta de maturitate.Acestor companii li se adauga, dintre favoritele de altadata ale pietei, producatorii de cabluri IPROEB Bistrita (IPRU), ROMCAB Tg. Mures (MCAB) sau cel de echipamente petroliere Armax Medias (ARAX).„Vreau ca Armax sa fie cat mai vizibila, nu ma sperie rigorile mai severe de pe piata principala a BVB, dar vreau ca bursa unde sunt sa fie veritabila, cu investitori puternici nu ca la Bucuresti", spune dezamagit Mircea Vescan, patronul Armax Medias, care are 46% din actiunile ARAX.Patronul Armax este atat de putin interesat de viitorul pietei Rasdaq, unde compania sa este inca tranzactionata, incat nici nu era la curent cu demersul Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF) privind legiferarea desfiintarii pietei si a transferului companiilor respective catre piata reglementata a BVB sau catre piata alternativa ATS, unde companiile nu vor mai fi amendate daca nu dau rapoartele si informarile cerute de piata.„Ma gandesc sa ma consult cu profesionistii in materie si sa vad daca nu va fi cazul sa fac pasul spre Bursa din Varsovia. Mai intai am de finalizat o serie de negocieri si vom mai vedea dupa ce acestea se vor solda cu contracte, care sa asigure o anume predictibilitate a activitatii companiei. Armax a revenit pe un traseu favorabil, mai ales datorita iesirii pe alte piete", a completat Mircea Vescan.CenusareseleDin domeniul alimentar, brokeri ar dori sa mai fie salvate pentru bursa Prodlacta Brasov (PRAE) si producatorul de ulei alimentar Argus Constanta (UARG), companii caresunt evaluate la 78 si respectiv 90 de milioane de lei pe piata Rasdaq. Moara Cibin (MOIB), compania fanion a grupului de panificatie Boromir, valoreaza doar 15 milioane de lei.Doua companii avicole din Brasov (AVLE) si Buzau (AVZU) sunt de asemenea dorite de Cristian Negoita, broker la Confident Invest.Operatorul portuar Comvex Constanta (CMVX) este o companie de 138 de milioane de lei la Bursa, dar nu are decat 9% din actiuni in circulatie libera.La Romcab Tg. Mures (MCAB) este inca actionar celebra banca de investitii americana Morgan Stanley, iar la Unirea Shopping Center .- omul de afaceri Dan Adamescu, care controleaza si ASTRA Asigurari Reasigurari, o firma despre care putina lume isi mai aduce aminte ca e la bursa.Astra Asigurari nu are decat 1% din actiunile sale pe piata, astfel incat evaluarea de piata de 580 de milioane de lei este greu de acceptat. S-a ajuns la aceasta capitalizare in urma ultimelor doua tranzactii, facute acum aproape un an. Nu am inclus-o in totalul celor 30. Astra este o iluzie pentru Bursa, Adamescu este un om de afaceri foarte discret si nu va dori mai multa transparenta pentru companiile lui.Printre celelalte companii dorite de brokeri la Bursa din Becuresti se mai numara:- Bucur Obor Bucuresti (BUCU), care administreaza complexul comercial Obor. Compania este controlata de Postovaru Laurentiu (32%) Manea Gelu (16) si fondul de investitii Broadhurst Investment (10), care lasa libere pe piata alte 41% din titluri;- Bucuresti Turism (BUTU), care are in franciza hotelul Radisson de pe Calea Victoriei;- Ateliere CFR Grivita, care este a salariatilor.Printre companiile listate in sectiunea Rasdaq sunt „mai multe companii cu activitati interesante, care nu performeaza la adevarata lor valoare. Din pacate multe din companii nu indeplinesc conditiile minime de promovare pe piata reglementata a BVB, unde sunt unele conditii de transparenta si lichiditate", spune Daniela Ropota, de la casa de brokeraj Intercapital Invest.De exemplu, la categoria III-a, cea mai blanda de la BVB, o companie trebuie sa aiba capitaluri proprii de minim un milion de euro si un free-float de minim 25%.„Ar fi bine sa se ia in calcul unele derogari, in special cele legate de lichiditate, dupa ce interesul pentru investitii a scazut la nivelul intregii economii in ultimii ani. De cealalta parte si liderii companiilor ar trebui sa se gandeasca la imbunatatirea free-floatului la bursa", spune brokerul, facand laluzie la operatiunile prin care principalii actionari ar trebui sa spreasca proportia de actiuniu libere pe piata.Brokerii cred ca „nu ar trebui lasate sa plece de la bursa companiile cu activitati care stau binefundamental, cele cu cote de piata reprezentative in diverse segmente de activitate, dar si cele cu o politica stabila de dividend", mai spune Daniela Ropota.In afara de numele amintite mai sus, brokerul citat crede ca „ar mai trebui promovati cel putin: - producatorul de electrozi si echipamente de sudura Ductil Buzau (DUCL) Ductil; - Foraj SondeCraiova (FOSB, parte a firmelor controlate de fratii Marius si Emil Cristescu); - Remarul 16 Februarie Cluj Napoca (REFE, a Transferoviar Grup, unul dintre jucatorii importanti din domeniu); - Comnord Bucuresti (COSC, un vehicul imobiliar important din afacerile lui Sorin Creteanu), Ateliere CFR Grivita, Ceramica Iasi (CERE, fabrica de caramizi preluata de fondul de investitii Advent, fostele glorii ale industriei romanesti Electrocarbon Slatina (ELNG) si Chimcomplex Borzesti (CHOB, a omului de afaceri Stefan Vuza, care nu a iesti complet din cursa pentru activele valoroase ale Oltchim Rm Valcea).