Zece probleme care-si cauta raspuns in urmatoarele luni la Fondul Proprietatea - 02 februarie 2010

Semnarea contractului de administrare cu Franklin Templeton si listarea la Bursa a Fondului Proprietatea sunt principalele restante ale statului fata de actionarii fondului, care ar putea fi solutionate dupa AGA din februarie. Pentru cei care nu si-au primit inca actiunile, intrebarea e insa daca statul are destule actiuni la Fondul Proprietatea pentru a despagubi pe toata lumea. 1. Cand va fi semnat contractul de administrare cu Franklin Templeton si cand va incepe mandatul noului administrator? Pe 10 februarie, in cadrul Adunarii Generale (AGA), actionarii FP vor aproba din nou mandatarea lui Enache Jiru, presedintele Comisiei de Selectie, sa semneze contractul de administrare cu Templeton in numele Fondului, chiar daca in toamna anului trecut, Jiru nu a respectat mandatul primit si a refuzat sa semneze contractul, motivand ca a fost pus intr-o situatie contradictorie. Semnarea contractului de catre reprezentantul Fondului ar putea avea loc in decursul lunii februarie. Pentru ca Franklin Templeton sa isi poata incepe mandatul de administrator trebuie convocata o noua AGA care sa aprobe noul administrator, decizia sa fie publicata in Monitorul Oficial, proces care va dura cel putin o luna de zile. Cealalta conditie necesara intrarii in vigoare a contractului, respectiv inregistrarea sucursalei in Romania, a fost indeplinita de Templeton din vara anului trecut. 2. Ce va administra Franklin Templeton si cine va decide politica de investitii a fondului? Potrivit legislatiei in vigoare, Franklin Templeton va administra atat Fondul Proprietatea ca societate comerciala, cat si portofoliul de active al Fondului in valoare de aproape 10 mld. lei (2,3 mld. euro). Pentru acest mandat, Franklin Templeton va incasa anual circa 16,7 mil. euro (platiti in moneda nationala). Daca insa amendamentele aduse anul trecut de AVAS la Ordonanta 81 din 2007 vor fi aprobate de Parlament, Consiliul de Supraveghere va deveni organ de conducere permanent si va delega administrarea activelor catre Templeton, astfel ca administrarea Fondului ca societate se va face de catre Consiliu. In prezent, politica de investitii este stabilita de catre Consiliu sau de catre administrator. Dupa numirea administratorului, limitele investitionale pot fi modificate cu aprobarea prealabila a CNVM. 3. Ce se va intampla cu Consiliul de Supraveghere si cu Directoratul? Inceperea mandatului lui Franklin Templeton va insemna incetarea mandatelor celor trei membri ai Directoratului, in frunte cu Ionut Popescu, si al celor sapte membri ai Consiliului de Supraveghere, in frunte cu Gratiela Iordache. Potrivit legislatiei in vigoare, atat Directoratul cat si Consiliul sunt organe de conducere temporare, pana la numirea administratorului. In realitate insa, exista posibilitatea ca actuala conducere sa ramana sub o forma sau alta in viitoarea echipa a celor de la Templeton sau chiar sa faca parte din Comitetul Reprezentantilor, organismul care va supraveghea administratorul. Mai mult, daca Parlamentul va aproba amendamentele aduse de AVAS Ordonantei 81 din 2007, Consiliul de Supraveghere ar putea realiza toate operatiunile de administrare ale Fondului, inclusiv portofoliul, pe termen nelimitat. Conducerea Fondului este numita preponderent pe criterii politice, actionarii minoritari avand un singur reprezentant in Consiliul de Supraveghere. 4. Cand se va lista Fondul la Bursa si la ce pret? Dupa nenumarate amanari intervenite in procedura de listare, actuala conducere a Fondului, in frunte cu Ionut Popescu, evita sa dea termene privind momentul listarii. In schimb, directorul general al Fondului a oferit garantii ca exista vointa din partea politicienilor si a managementului pentru ca Fondul sa fie listat, exprimandu-si sperantele ca Fondul se va lista in 2010. In acest sens, Ionut Popescu vrea sa demareze procedurile de listare inaintea semnarii contractului de administrare, luand in calcul ca actuala legislatie admite listarea inainte de semnarea contractului de administrare. Ramane insa de vazut cat de avantajoasa ar fi listarea Fondului inainte ca Franklin Templeton sa-si preia atributiile de administrator. Pretul de listare este o alta mare necunoscuta, in conditiile in care titlurile se tranzactioneaza de doi ani pe o piata netransparenta, la preturi mult sub valoarea activelor. Listarea la Bursa din Viena a unor contracte pe actiunile Fondului Proprietatea, in ianuarie, a oferit primele preturi oficiale pentru titlurile Fondului, intre 0,3 si 0,32 lei/actiune. 5. Cum se va lista Fondul Proprietatea si cine va pregati listarea? Actuala conducere a Fondului vrea sa listeze Fondul pe Bursa de la Bucuresti direct, fara a mai derula o oferta primara sau secundara de titluri. Potrivit lui Ionut Popescu, Fondul indeplineste conditiile pentru listare directa pe Bursa, asa cum s-a intamplat in cazul listarii Petrom (in 2001), in conditiile care Fondul are peste 3.000 de actionari si are free float-ul de circa 30%. Listarea directa creeaza premisele ca Fondul sa intre la tranzactionare pe Bursa in acest an. In acest sens, Directoratul Fondului a consultat cei mai mari cinci brokeri din piata (BRD- SocGen, ING Bank, Raiffeisen Capital Investment, BT Securities si KBC Securities) care se vor ocupa de intermedierea listarii Fondului. Ca sa devina functional consortiul format din cele cinci case de brokeraj actionarii FP trebuie sa aprobe listarea in cadrul unei AGA si contractul de intermediere. 6. Ce se va intampla cu despagubirile de la ANRP? Odata ce Fondul va fi inregistrat la CNVM (conditie necesara listarii), conversiile din titluri de despagubire in actiuni FP vor fi blocate pentru cel putin trei luni dupa listarea fondului pentru a se stabili un nou pret de conversie. Acesta nu va mai fi de un 1 leu (cat este in prezent valoarea nominala a actiunii), ci pretul mediu ponderat aferent primelor 60 de sedinte de tranzactionare. Pentru a nu aduce nemultumiri in randul posibililor beneficiari ai conversiei, conducerea Fondului vrea ca inregistrarea lui la CNVM sa aiba loc doar atunci cand sunt indeplinite toate conditiile necesare inregistrarii si listarii. Astfel ca Fondul va lua masuri pentru indeplinirea conditiilor de listare, chiar daca CNVM nu a emis inca regulamentul de inregistrare a Fondului. 7. Cand va distribui Fondul dividendele pe 2008 si pe 2009? Fondul trebuie sa distribuie dividende in valoare de 288 mil. lei din profitul inregistrat in 2008, cea mai mare parte urmand sa intre in vistieria Ministerului Finantelor Publice, care controleaza aproape 60% din Fond. Distributia celor 288 mil. lei nu este inca posibila, pentru ca Ministerul Finantelor nu a subscris un pachet de 520 de milioane de actiuni la capitalul Fondului (circa 520 mil. lei). Potrivit celor mai recente informatii, conducerea Fondului a agreat sa amane concilierea cu Ministerul Finantelor pana la finele lunii februarie, avand in vedere ca Finantele vor depune o serie de amendamente la Ordonanta 81/2007 si ca Fondul doreste solutionarea conflictului pe cale amiabila. Cum in 2009, Fondul a inregistrat un profit net record de 730 mil. lei, actionarii ar trebui sa fie rasplatiti cu cel putin 50% din profit, mai exact cu cel putin 365 mil. lei, insa cu aceeasi conditie, ca Ministerul de Finante sa vina mai intai cu bani la capitalul fondului sau sa renunte la 520 de milioane de actiuni. 8. Cand vor deveni actionarii privati majoritari si ce se va intampla atunci? In ultimul an, participatia statului la Fond s-a redus cu 10%, respectiv de la 70,42% din capital la inceputul anului 2009 pana la 59,83% din capital in prezent. Peste 1.000 de persoane fizice si juridice au primit sub forma de despagubire un total de 1,5 mld. actiuni la Fondul Proprietatea, adica peste 10% din capital. Daca despagubirile vor continua in acelasi ritm, intr-un an participatia Ministerului de Finante ar putea scadea sub 50%. In plus, Finantele ar putea renunta la cele 520 de milioane de actiuni pe care nu le-a platit inca, ceea ce i-ar diminua participatia actuala cu circa 1%, la 58%. Odata ce actionarii privati, cei pentru care a fost infiintat Fondul in urma cu cinci ani, vor deveni majoritari, acest lucru s-ar putea reflecta si in structura organelor de supraveghere dar si in relatia cu viitorul administrator - Franklin Templeton. 9. Sunt suficiente actiunile Ministerului de Finante pentru despagubiri sau va fi necesara o majorare de capital? Ministerul de Finante mai detine in prezent un pachet de 8,52 mld. actiuni si va ramane cu 8 mld. actiuni dupa ce actiunile neplatite Fondului vor fi "sterse". Cum nu exista o statistica oficiala despre cuantumul total al revendicarilor de despagubire, primii cinci ani de functionare a Fondului ar putea oferi o serie de indicii despre derularea procesului de despagubire in urmatorii cinci ani. Astfel, de la infiintarea Fondului in 2005, statul a despagubit cu actiuni FP peste 3.000 de persoane fizice si juridice, cheltuind 40% din capitalul Fondului. Potrivit unor informatii neoficiale, Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor lucreaza la peste 60.000 de dosare, o parte dintre acestea urmand a fi despagubite cu actiuni FP, pentru ca reclamantii nu pot fi despagubiti in natura iar valoarea compensatiilor este mai mare de 500.000 de lei. Astfel ca necesitatea unei majorari de capital va depinde in mare masura de valoarea revendicarilor solutionate de ANRP prin acordarea de actiuni FP. Despagubirile solutionate de ANRP prin acordare de numerar sunt platite de la bugetul de stat. 10. Cum va fi afectat FP de infiintarea celor doua companii energetice? Cum Fondul detine participatii la cele mai importante companii energetice (Hidroelectrica, Nuclerelectrica, complexurile energetice din Oltenia), proiectul Ministerului Economiei de reorganizare a sectorului energetic prin infiintarea a doua mari companii va schimba radical portofoliul fondului. Potrivit conducerii, "se va face o evaluare a actualelor participatii in baza careia se va stabili exact cat anume va detine Fondul din cele doua mari companii de stat". Calitatea de actionar la cei doi giganti energetici va ridica insa o serie de probleme Fondului, al carui portofoliu nu va mai fi la fel de diversificat, iar expunerea acestuia pe sectorul energetic se va restrange la un numar mai mic de companii.