Analiza Tehnica: Diferență între versiuni
Fără descriere a modificării |
(The LinkTitles extension automatically added links to existing pages (https://github.com/bovender/LinkTitles).) |
||
(Nu s-au afișat 22 de versiuni intermediare efectuate de alți 4 utilizatori) | |||
Linia 1: | Linia 1: | ||
{{DISPLAYTITLE:Analiza Tehnica}} | |||
== Ce este Analiza Tehnica? == | |||
Analiza Tehnica este o metoda de analiza a miscarilor anterioare ale preturilor, utilizata pentru a identifica anumite tipare si pentru a determina posibilitatile privind directia viitoare a pretului. Spre deosebire de analiza fundamentala, care incearca sa evalueze valoarea unui titlu pe baza rezultatelor financiare (cifra de afaceri, profit net, etc.), analiza tehnica se concentreaza pe studiul grafic al pretului si al volumului. | Analiza Tehnica este o metoda de analiza a miscarilor anterioare ale preturilor, utilizata pentru a identifica anumite tipare si pentru a determina posibilitatile privind directia viitoare a pretului. Spre deosebire de analiza fundamentala, care incearca sa evalueze valoarea unui titlu pe baza rezultatelor financiare (cifra de afaceri, profit net, etc.), analiza tehnica se concentreaza pe studiul grafic al pretului si al volumului. | ||
Analiza tehnica NU se refera atat de mult la predictie, cat la POSIBILITATE. | Analiza tehnica NU se refera atat de mult la predictie, cat la POSIBILITATE. | ||
La baza analizei tehnice moderne de astazi sta Teoria Dow, o teorie “neformulata oficial” (1900). | |||
[[Fișier:Charles Henry Dow.jpg|alt=Charles Henry Dow|stanga|miniatura|131x131px]] | |||
'''Charles H.Dow (1851 – 1902) este considerat “parintele analizei tehnice moderne”''' | |||
# Pretul reflecta toate informatiile din piata | - jurnalist, fondatorul Dow Jones financial series in Wall-Street Journal | ||
# Miscarile preturilor nu sunt aleatorii, ele se misca in trenduri | |||
- 1882: alaturi de Edward Jones si Charles Bergstresser au format Dow Jones & Company | |||
- 1896: apare prima versiune a indicelui Dow Jones Industrial Average (DJIA) in Wall Street Journal (12 actiuni in componenta) | |||
- articolele publicate in WSJ au fost mai tarziu formulate in “Teoria Dow” de catre W. Hamilton si R.Rhea | |||
'''Principiile care stau la baza Analizei Tehnice:''' | |||
# Pretul reflecta toate informatiile din piata – Pretul reflecta in orice moment tot ce se cunoaste si se anticipeaza despre o actiuni; orice informatie noua, pozitiva sau negative contribuie la o ajustare rapida a pretului. Teoria Dow nu prezice evenimente sau preturi, spune ca in cazul evenimentelor anticipate (rapoarte financiare, zvonuri, etc.) ele sunt deja incluse in pretul actual. | |||
# Miscarile preturilor nu sunt aleatorii, ele se misca in trenduri – orice piata se afla in urmatoarele trenduri: primar, secundar si minor. | |||
# Istoria tinde sa se repete | # Istoria tinde sa se repete | ||
# Mediile trebuie sa se confime reciproc – Teoria Dow face referire la cei doi [[indici]] ai bursei americane Industrials si Transportation | |||
# Volumul confirma trendul | |||
Impreuna cu alte instrumente precum linii de trend, suport si rezitenta, medii mobile, Teoria Dow ofera o baza solida de evaluare a trendurilor atat pentru investitorii pe termen lung, cat si pentru speculatori | |||
== Tipuri de grafice == | == Tipuri de grafice == | ||
Analistii tehnici folosesc grafice pentru ca acestea sunt cel mai simplu mod de a vizualiza datele istorice. | Analistii tehnici folosesc grafice pentru ca acestea sunt cel mai simplu mod de a vizualiza datele istorice. | ||
Cele mai utilizate tipuri de grafice in analiza tehnica sunt cele tip linie, bara sau lumanari, folosite in functie de preferintele analistilor si de informatiile pe care acestia incearca sa le culeaga despre pretul unei actiuni. | Cele mai utilizate tipuri de grafice in analiza tehnica sunt cele tip linie, bara sau lumanari, folosite in functie de preferintele analistilor si de informatiile pe care acestia incearca sa le culeaga despre pretul unei [[actiuni]]. | ||
De retinut: | De retinut: | ||
Linia 19: | Linia 40: | ||
* Graficele de tip bara – o vedere mai detaliata | * Graficele de tip bara – o vedere mai detaliata | ||
* Graficele de tip lumanare – o vedere microscopica | * Graficele de tip lumanare – o vedere microscopica | ||
** Graficele de tip lumanare sunt cele mai utilizate de catre analisti pentru ca arata pretul de deschidere, maximul si minimul, precum si pretul de inchidere. | |||
** Diferenta consta in zona dintre preturile de deschidere si inchidere, care este denumita corpul lumanarii. Corpul este de obicei alb sau verde daca pretul de inchidere este mai mare decat cel de deschidere si, respectiv, negru sau rosu daca pretul de inchidere este mai mic decat cel de deschidere. | |||
== Lumanarile japoneze == | |||
Lumanarile japoneze (sau Candlestick-urile) sunt un tip de grafic folosit in analiza tehnica a pietei financiare, in special pentru a urmari evolutia preturilor actiunilor sau a altor instrumente financiare pe parcursul unei perioade de timp. | |||
* | * Interpretarea grupurilor de Candlesticks ofera semnale de anticipare a schimbarii de trend | ||
* | * Ofera o imagine vizuala a raportului de forte cumparare vs. vanzare | ||
* Contrastul de culoare ofera un avantaj vizual fata de alte tipuri de grafice | |||
* Recomandat pentru trasarea liniilor de suport si rezistenta | |||
* Folosit pentru identificarea nivelelor de stop-loss si buy-stop | |||
* Folosit pentru avertizare si confirmare privind schimbari de trend ale pretului | |||
{| class="wikitable" | {| class="wikitable" | ||
|Nume | |Nume | ||
Linia 31: | Linia 59: | ||
|- | |- | ||
|Hammer | |Hammer | ||
|Bullish | |Bullish – apare de obicei la bottom | ||
Corpul lumanarii este situat la partea de top a intervalului de variatiei si umbra inferioara este de 2-3 ori mai mare decat corpul lumanarii, in timp ce umbra superioara este foarte mica sau chiar inexistenta. | |||
|[[Fișier:Hammer.png]] | |[[Fișier:Hammer.png]] | ||
|- | |- | ||
|Hanging Man | |Hanging Man | ||
|Bearish | |Bearish - apare de obicei la top | ||
Corpul lumanarii este situat la partea de top a intervalului de variatiei si umbra inferioara este de 2-3 ori mai mare decat corpul lumanarii, in timp ce umbra superioara este foarte mica sau chiar inexistenta. | |||
|[[Fișier:Hanging Man.png]] | |[[Fișier:Hanging Man.png]] | ||
|- | |- | ||
|Inverted Hammer | |Inverted Hammer | ||
|Bullish | |Bullish – apare la bottom | ||
Corpul lumanarii este situat la partea de jos a intervalului de variatiei si umbra superioara este de 2-3 ori mai mare decat corpul lumanarii, in timp ce umbra superioara este foarte mica sau chiar inexistenta. | |||
|[[Fișier:Inverted Hammer.png]] | |[[Fișier:Inverted Hammer.png]] | ||
|- | |- | ||
|Shooting Star | |Shooting Star | ||
|Bearish | |Bearish - apare la top | ||
Corpul lumanarii este situat la partea de jos a intervalului de variatiei si umbra superioara este de 2-3 ori mai mare decat corpul lumanarii, in timp ce umbra superioara este foarte mica sau chiar inexistenta. | |||
|[[Fișier:Shooting Star.png]] | |[[Fișier:Shooting Star.png]] | ||
|- | |- | ||
|Bullish Engulfing | |Bullish Engulfing | ||
|Bullish | |Bullish - Prima lumanare este mai mica si inclusa ca dimensiune in cea de-a doua lumanare. | ||
-Valid daca Engulfing Body este contra trendului. | |||
|[[Fișier:Bullish Engulfing.png]] | |[[Fișier:Bullish Engulfing.png]] | ||
|- | |- | ||
|Bearish Engulfing | |Bearish Engulfing | ||
|Bearish | |Bearish - Prima lumanare este mai mica si inclusa ca dimensiune in cea de-a doua lumanare. | ||
-Valid daca Engulfing Body este contra trendului. | |||
|[[Fișier:Bearish Engulfing.png]] | |[[Fișier:Bearish Engulfing.png]] | ||
|- | |- | ||
|Tweezer Tops | |Tweezer Tops | ||
|Bearish | |Bearish - se formeaza cand doua sau mai multe lumanari consecutive au acelasi maxim | ||
|[[Fișier:Tweezer Tops.png]] | |[[Fișier:Tweezer Tops.png]] | ||
|- | |- | ||
|Tweezer Bottoms | |Tweezer Bottoms | ||
|Bullish | |Bullish – se formeaza cand doua sau mai multe lumanari consecutive au acelasi minim | ||
|[[Fișier:Tweezer Bottoms.png]] | |[[Fișier:Tweezer Bottoms.png]] | ||
|- | |- | ||
|Morning Star | |Morning Star | ||
|Bullish | |Bullish – Pattern format din 3 lumanari: o luminare mica cu un corp scurt (doji) incadrata de doua lumanari mari, prima de culoare rosie sau neagra, iar cea de-a doua de culoare verde sau alba | ||
|[[Fișier:Morning Star.png]] | |[[Fișier:Morning Star.png]] | ||
|- | |- | ||
|Evening Star | |Evening Star | ||
|Bearish | |Bearish - Pattern format din 3 lumanari: o luminare mica cu un corp scurt (doji) incadrata de doua lumanari mari, prima de culoare verde sau alba, iar cea de-a doua de culoare rosie sau neagra | ||
|[[Fișier:Evening Star.png]] | |[[Fișier:Evening Star.png]] | ||
|- | |- | ||
Linia 78: | Linia 112: | ||
|- | |- | ||
|Three Black Crows | |Three Black Crows | ||
|Bearish | |Bearish - A doua si a treia lumanare din cadrul formatiunii au deschiderea in cadrul lumnararii precedente. | ||
|[[Fișier:Three Black Crows.png]] | |[[Fișier:Three Black Crows.png]] | ||
|- | |- | ||
|Three Inside Up | |Three Inside Up | ||
|Bullish | |Bullish - Pattern format din 3 lumanari: o prima lumanare mare rosie (neagra), urmata de o luminare mai mica inclusa ca dimensiune in prima, verde (alba). Cea de-a treia lumanare de culoare verde (alba) inchide peste inchiderea precedenta | ||
|[[Fișier:Three Inside Up.png]] | |[[Fișier:Three Inside Up.png]] | ||
|- | |- | ||
|Three Inside Down | |Three Inside Down | ||
|Bearish | |Bearish - Pattern format din 3 lumanari: o prima lumanare mare verde (alba), urmata de o luminare mai mica inclusa ca dimensiune in prima, rosie (neagra). Cea de-a treia lumanare de culoare rosie (neagra) inchide sub inchiderea precedenta | ||
|[[Fișier:Three Inside Down.png]] | |[[Fișier:Three Inside Down.png]] | ||
|} | |} | ||
Linia 97: | Linia 131: | ||
De regula, este nevoie de minimum doua puncte pentru a construi o linie de trend - cele mai apropiate minime ale tendintei ascendente si cele mai apropiate maxime ale tendintei descendente. | De regula, este nevoie de minimum doua puncte pentru a construi o linie de trend - cele mai apropiate minime ale tendintei ascendente si cele mai apropiate maxime ale tendintei descendente. | ||
=== '''Caracteristici generale''' === | |||
'''Trend ascendent''' -> reprezinta o miscare de pret in care fiecare minim urmator este mai mare decat cel precedent. O linie de trend, in acest caz, poate fi definita ca o linie care leaga minimele tendintei ascendente. | |||
[[Fișier:Ascendent.png|705x705px]] | |||
'''Trend descendent''' -> o miscare de pret in care fiecare maxim urmator este mai mic decat cel anterior. O linie de trend, in acest caz, poate fi definita ca o linie care leaga maximele tendintei. | |||
[[Fișier:Descendent.png|687x687px]] | |||
'''Tendinta laterala (sideways)''' descrie miscarile de pret fara o directie clara. | |||
[[Fișier:Tendinta laterala.png|681x681px]] | |||
Durata trendurilor variaza, putand fi clasificate dupa cum urmeaza: | Durata trendurilor variaza, putand fi clasificate dupa cum urmeaza: | ||
# Tendinta pe termen scurt dureaza de la cateva minute pana la 2 saptamani. | # '''Tendinta pe termen scurt''' dureaza de la cateva minute pana la 2 saptamani. | ||
# Tendinta intermediara poate dura de la 2 saptamani pana la jumatate de an (6 luni). | # '''Tendinta intermediara''' poate dura de la 2 saptamani pana la jumatate de an (6 luni). | ||
# Tendinta pe termen lung este o miscare intr-o singura directie in decurs de cateva luni sau chiar ani (de la 6 luni). | # '''Tendinta pe termen lung''' este o miscare intr-o singura directie in decurs de cateva luni sau chiar ani (de la 6 luni). | ||
== Suportul si rezistenta == | == Suportul si rezistenta == | ||
Suportul si rezistenta sunt doua concepte fundamentale in analiza tehnica. Intelegerea semnificatiei acestor termeni si aplicarea lor in practica este esentiala pentru citirea corecta a graficelor de pret. | '''Suportul si rezistenta''' sunt doua concepte fundamentale in analiza tehnica. Intelegerea semnificatiei acestor termeni si aplicarea lor in practica este esentiala pentru citirea corecta a graficelor de pret. | ||
Preturile se misca din cauza cererii si a ofertei. Atunci cand cererea este mai mare decat oferta, preturile cresc. Atunci cand oferta este mai mare decat cererea, preturile scad. Uneori, preturile se misca lateral, deoarece atat oferta, cat si cererea sunt in echilibru. | '''Preturile se misca din cauza cererii si a ofertei'''. Atunci cand cererea este mai mare decat oferta, preturile cresc. Atunci cand oferta este mai mare decat cererea, preturile scad. Uneori, preturile se misca lateral, deoarece atat oferta, cat si cererea sunt in echilibru. | ||
Nivelul de suport apare acolo unde se asteapta ca un trend descendent sa se opreasca din cauza unei concentrari a cererii, in timp ce nivelul de rezistenta apare acolo unde se asteapta ca un trend ascendent sa se opreasca temporar, datorita unei concentrari a ofertei. Zonele de suport si rezistenta pot fi identificate pe grafice cu ajutorul liniilor de trend si a liniilor mobile (a se vedea graficele urmatoare). | '''Nivelul de suport''' apare acolo unde se asteapta ca un trend descendent sa se opreasca din cauza unei concentrari a cererii, in timp ce nivelul de rezistenta apare acolo unde se asteapta ca un trend ascendent sa se opreasca temporar, datorita unei concentrari a ofertei. Zonele de suport si rezistenta pot fi identificate pe grafice cu ajutorul liniilor de trend si a liniilor mobile (a se vedea graficele urmatoare). | ||
=== '''Zona de suport''' === | === '''Zona de suport''' === | ||
[[Fișier:Zona de suport .png| | [[Fișier:Zona de suport .png|675x675px]] | ||
=== '''Zona de rezistenta''' === | === '''Zona de rezistenta''' === | ||
[[Fișier:Zona de rezistenta.png]] | [[Fișier:Zona de rezistenta.png|674x674px]] | ||
Sursa: TradingView | ''<small>Sursa: TradingView</small>'' | ||
== | == Indicatori tehnici == | ||
Indicatorii tehnici sunt instrumente de analiza tehnica utilizate pentru a ajuta la identificarea tendintelor si a semnalelor de tranzactionare. Acesti indicatori sunt calculati prin analizarea datelor de pret istorice, precum si a altor date, cum ar fi volumul tranzactiilor. | |||
Indicatorii tehnici sunt utilizati pentru a identifica niveluri de suport si rezistenta, tendinte de pret si posibilele inversiuni ale tendintelor. | |||
Indicatorii tehnici sunt utilizati mai frecvent de catre investitorii pe termen scurt, deoarece urmaresc mai indeaproape miscarile cele mai recente de pret. Totusi, investitorii pe termen lung pot utiliza, de asemenea, indicatori tehnici pentru a identifica punctele de intrare si de iesire intr-o investitie. | |||
De asemenea pot fi utilizate divergentele pe care un indicator le face cu pretul. | |||
Indicatorul este calculat prin luarea mediei aritmetice a unui anumit set de valori pe o anumita perioada, mai exact, un set de preturi este adunat, mai apoi fiind impartit la numarul preturilor din set. | Divergentele se produc atunci cand exista o contradictie intre trendul pretului si cel al indicatorului: | ||
{| class="wikitable" | |||
|Pret | |||
|Indicator | |||
|Interpretare | |||
|- | |||
|Creste | |||
|creste | |||
|Confirmare bullish | |||
|- | |||
|Creste | |||
|scade | |||
|Divergenta bearish (negativa) | |||
|- | |||
|Scade | |||
|Creste | |||
|Divergenta bullish (pozitiva) | |||
|- | |||
|Scade | |||
|scade | |||
|Confirmare bearish | |||
|} | |||
Cei mai cunoscuti indicatori tehnici sunt: | |||
* Oscilators: RSI, MACD | |||
* RSI – Relative Strength Index oscilator a cãrui valoare poate varia între 0 si 100. Daca RSI este mai mare decât 70, atunci se considerã cã piata este supracumpãratã, iar o valoare a RSI sub 30 indicã faptul cã piata este supravândutã. De asemenea 80 si 20 pot fi folosite pentru a indica nivele de de supravânzare si supracumpãrare. | |||
* [[Fișier:Rsi2.png|faracadru|603x603px]] | |||
* MACD – Moving Average Convergence Divergence este format din trei elemente care se deplasează în jurul liniei zero: Linia MACD (albastru): ajută la determinarea impulsului ascendent sau descendent (trendul pieței) si se calculează prin scăderea a două medii mobile exponențiale (EMA); Linia de semnal a MACD-ului (roșu): un indicator EMA al liniei MACD (de obicei EMA pe 9 perioade). Histograma MACD (bare): o reprezentare grafică a divergenței și convergenței liniilor MACD și de semnal. Valoare histograma peste 0 indica trend ascendent | |||
** Sunt utilizate divergentele MACD cu pretul | |||
** Se tranzactioneaza tinand cont de intersectia MACD cu linia de semnal | |||
** MACD reactioneaza mai rapid decat un oscillator sau decat mediile mobile [[Fișier:Macd2.png|faracadru|576x576px]] | |||
* Medii Mobile: SMA (200), EMA (8), EMA (21) Media mobila este un indicator bursier utilizat in mod obisnuit in analiza tehnica. Acesta este unul dintre cele mai vechi si mai populare instrumente utilizate, intrucat sunt simplu de inteles si usor de setat. Mediile mobile exprima pretul mediu al unui produs la un moment dat de timp, prin crearea unei medii a preturilor care este actualizata constant. Exista mai multe tipuri de medii, acestea fiind simple, ponderate sau exponentiale. Diferenta importanta dintre acestea este faptul ca fiecare dintre aceste medii acorda o importanta diferita ultimelor preturi in formule, astfel incat, unele sunt mai sensibile la modificarea ultimelor preturi, pe cand altele au o intarziere mai mare. Mediile mobile sunt calculate pentru a identifica directia de trend a unei actiuni sau pentru a determina nivelurile de suport si rezistenta ale acesteia. Este un indicator de urmarire a trendului, intrucat calculul sau se bazeaza pe preturile anterioare. Intersectia unei medii mobile cu pretul sau intersectia a doua medii mobile poate constitui un semnal de cumparare / vanzare. Mediile mobile dau semnale mai bune in perioadele de trend, si pot da semnale false in perioade de consolidare. | |||
*'''Media mobila simpla (SMA – simple moving average)''' Indicatorul este calculat prin luarea mediei aritmetice a unui anumit set de valori pe o anumita perioada, mai exact, un set de preturi este adunat, mai apoi fiind impartit la numarul preturilor din set. Caracteristica principala a acestui indicator este ca nu face diferenta intre preturile mai vechi si mai noi din formula, acordand aceeasi importanta tuturor. | |||
*'''Media mobila ponderata (WMA – weighted moving average)''' Media mobila ponderata atrage o mai mare atentie ultimelor preturi in calcul, avand o sensibilitate mai sporita la miscarile pietei. Acest indicator atribuie o importanta din ce in ce mai mare preturilor odata cu apropierea zilelor de cea curenta. | |||
*Momentum: Rate of Change (ROC) Rate of Change (ROC) monitorizeaza si identifica atunci cand trendul actual nu isi mentine puterea Pentru tranzactionarea utilizand ROC se va tine cont de pozitia indicatorului fata de linia zero. Trecerea indicatorului deasupra liniei 0 da semnal de cumparare, in timp ce trecerea sub 0 constituie moment de vanzare. De asemenea pot fi utilizate in tranzactionare si divergentele pe care indicatorul le face cu pretul. | |||
*[[Fișier:Roc2.png|faracadru|623x623px]] | |||
* Volume: On-Balance Volume (OBV), Chaikin Money Flow Benzile Bollinger sunt un instrument al analizei tehnice care indica volatilitatea evolutiei pretului unei actiuni. Constau in 3 curbe trasate in raport cu evolutia pretului actiunii.. Valorile uzuale ale parametrilor sunt 20 de zile pentru calculul mediei mobile simple si respective un numar de 2 deviatii standard. Astfel, principalele utilizari ale benzilor Bollinger sunt: | |||
** schimbarile de amploare ale pretului tind sa apara pe masura ce dimensiunea intervalului dintre benzile Bollinger se ingusteaza (ceea ce presupune o reducere a deviatiei standard si implicit a volatilitatii); | |||
** miscare a preturilor in afara benzilor Bollinger implica o continuare a trendului; | |||
** miscarile de pret care debuteaza pe o banda exterioara au tendinta de a continua pana la atingerea celeilalte benzi exterioare; | |||
** minime si maxime inregistrate in afara benzilor, urmate de minime si maxime facute in interiorul benzilor anunta o iminenta schimbare de trend; | |||
** pentru o mai mare acuratete, in relatia cu benzile Bollinger pot fi utilizati o serie de oscilatori (RSI - Relative Strength Index, MFI - Money Flow Index) care sa confirme semnalele date de benzi. Astfel, un nivel de supracumparare al oscilatorului coroborat cu pozitionarea pretului pe banda Bollinger superioara reprezinta un indiciu pentru vanzare, iar un nivel de supravanzare al oscilatorului si o pozitionare a pretului pe banda Bollinger inferioara semnaleaza un moment de cumparare. | |||
** [[Fișier:Boll.png|faracadru|593x593px]] | |||
== Formatiuni grafice == | |||
Formatiunile grafice din tranzactionare sunt modele vizuale care apar pe graficele de preturi unei actiuni sau ale altor active financiare si care sugereaza o anumita evolutie a preturilor. Acestea pot fi utilizate pentru a ajuta la identificarea tendintelor de pret, a punctelor de intrare sau de iesire dintr-o tranzactie si a altor aspecte ale analizei tehnice. Caracterul unei formatiuni grafice trebuie intai confirmat prin strapungerea unui suport sau a unei rezistente. Formatiunile grafice se pot combina cu indicatorii tehnici | |||
Unele dintre cele mai cunoscute si utilizate formatiuni grafice sunt: | |||
* '''Triangles''': formatiuni grafice in care pretul evolueaza intre o rezistenta orizontala sau inclinata si un suport inclinat sau orizontal. Cand pretul se afla in interiorul triunghiului nu putem spune mare lucru despre deznodamant. Asteptam o confirmare fie prin depasirea rezistentei, fie prin a suportului. Triunghiurile –pot fi simetrice, ascendente sau descendente. Acestea sunt zone de consolidare dupa o miscare de tendinta si sunt, in general, modele de continuare, adica tendintele anterioare se reiau dupa breakout, momentul cand depaseste nivelul de rezistenta/suport. Cu toate acestea, in anumite cazuri, ele actioneaza si ca modele de inversare. Ele pot aparea atat in trend ascendent, cat si in descendent. [[Fișier:Triangles.png|centru|300x300px]] | |||
* '''Flag''': sugereaza o continuare a tendintei inainte de o mica retragere si apoi o reluare a acesteia. Aceste modele de diagrama pe termen scurt sunt modele de continuare care se formeaza atunci cand exista o miscare brusca a pretului urmata de o miscare de pret in general laterala. [[Fișier:Flag.png|centru]] | |||
* '''[[Head]] and Shoulder & Inverse Head & Shoulder''': | |||
** Head and Shoulder este un model de inversare bearish (scadere). Acest model apare dupa un trend ascendent. Acest model este format cu trei varfuri consecutive, cel din mijloc fiind mai inalt decat celelalte doua. Varful din mijloc se numeste cap, iar cele doua varfuri laterale se numesc umeri. [[Fișier:Head and Shoulder.png|centru|300x300px]] | |||
** Inverse Head & Shoulder este doar o imagine in oglinda a modelului Head and Shoulder. Acesta ar trebui sa apara dupa o tendinta descendenta sustinuta si este un model de inversare bulish (cumparare) foarte eficient. [[Fișier:Inverse Head & Shoulder.png|centru|308x308px]] | |||
* '''Double Tops and Bottoms''': Aceste modele se formeaza dupa o tendinta sustinuta si semnaleaza ca tendinta este pe cale sa se inverseze. Aceste tipare sunt create atunci cand miscarea preturilor testeaza de doua ori nivelurile de suport sau de rezistenta si nu reuseste sa le depaseasca. [[Fișier:Double Tops and Bottoms.jpg|centru|500x500px]] | |||
== GAP == | |||
Un gap al pretului este rezultatul perceptiei unui eveniment neasteptat si exprima surpriza. | |||
O caracteristica importanta a unui gap este ca acesta se poate inchide in perioada care urmeaza. Ce inseamna acest lucru? Dupa o perioada de trend, pretul isi va schimba directia si poate reveni in punctul in care a aparut gap-ul. | |||
Gap up - un gap pozitiv apare atunci cand valoarea minima a unei lumanari (bare de pret) este plasata mai sus ca pozitie fata de valoarea maxima a lumanarii precedente. | |||
Gap down - un gap negativ apare atunci cand valoarea maxima a unei lumanari sau bare de pret este plasata mai jos ca pozitie fata de valoarea minima a lumanarii precedente. | |||
Tipuri de gap: | |||
1.Gap de explozie (“breakaway gap”): | |||
* apare dintr-o consolidare de pret (perioada in care pretul evolueaza mai mult lateral, fara un trend vizibil) | |||
* semnaleaza inceputul unui trend | |||
* [[Fișier:1gap1.png|faracadru|628x628px]] | |||
2.Gap de continuare (“runaway or continuation gap”) semnaleaza jumatatea trendului. | |||
[[Fișier:2gap2.png|faracadru|639x639px]] | |||
3.Gap de extenuare (“exhaustion gap”) apare dupa un trend lung | |||
* | * Semnaleaza sfarsitul trendului | ||
* In trend ascendent poate fi inselator deoarece poate fi confundat cu gap de explozie | |||
Gap-urile de extenuare sunt inchise cel mai des si mai rapid, in timp ce cele de explozie sunt inchise cel mai greu. | |||
== Surse | [[Fișier:2gap3.png|faracadru|630x630px]] | ||
== Surse == | |||
https://www.elearnmarkets.com/uploads/content_pdf/MxudjQevBU.pdf | https://www.elearnmarkets.com/uploads/content_pdf/MxudjQevBU.pdf | ||
https://www.babypips.com/learn/forex/technical-analysis | https://www.babypips.com/learn/forex/technical-analysis | ||
https://tradeville.ro/analiza-tehnica/indicatori-analiza-tehnica | |||
https://tradeville.ro/documents/home/AT_metodologie_prevederi.pdf | |||
Grafice: TradingView | Grafice: TradingView | ||
[[Categorie:Info generale]] | [[Categorie:Info generale]] |
Versiunea curentă din 7 noiembrie 2024 09:19
Ce este Analiza Tehnica?[edit | ]
Analiza Tehnica este o metoda de analiza a miscarilor anterioare ale preturilor, utilizata pentru a identifica anumite tipare si pentru a determina posibilitatile privind directia viitoare a pretului. Spre deosebire de analiza fundamentala, care incearca sa evalueze valoarea unui titlu pe baza rezultatelor financiare (cifra de afaceri, profit net, etc.), analiza tehnica se concentreaza pe studiul grafic al pretului si al volumului.
Analiza tehnica NU se refera atat de mult la predictie, cat la POSIBILITATE.
La baza analizei tehnice moderne de astazi sta Teoria Dow, o teorie “neformulata oficial” (1900).
Charles H.Dow (1851 – 1902) este considerat “parintele analizei tehnice moderne”
- jurnalist, fondatorul Dow Jones financial series in Wall-Street Journal
- 1882: alaturi de Edward Jones si Charles Bergstresser au format Dow Jones & Company
- 1896: apare prima versiune a indicelui Dow Jones Industrial Average (DJIA) in Wall Street Journal (12 actiuni in componenta)
- articolele publicate in WSJ au fost mai tarziu formulate in “Teoria Dow” de catre W. Hamilton si R.Rhea
Principiile care stau la baza Analizei Tehnice:
- Pretul reflecta toate informatiile din piata – Pretul reflecta in orice moment tot ce se cunoaste si se anticipeaza despre o actiuni; orice informatie noua, pozitiva sau negative contribuie la o ajustare rapida a pretului. Teoria Dow nu prezice evenimente sau preturi, spune ca in cazul evenimentelor anticipate (rapoarte financiare, zvonuri, etc.) ele sunt deja incluse in pretul actual.
- Miscarile preturilor nu sunt aleatorii, ele se misca in trenduri – orice piata se afla in urmatoarele trenduri: primar, secundar si minor.
- Istoria tinde sa se repete
- Mediile trebuie sa se confime reciproc – Teoria Dow face referire la cei doi indici ai bursei americane Industrials si Transportation
- Volumul confirma trendul
Impreuna cu alte instrumente precum linii de trend, suport si rezitenta, medii mobile, Teoria Dow ofera o baza solida de evaluare a trendurilor atat pentru investitorii pe termen lung, cat si pentru speculatori
Tipuri de grafice[edit | ]
Analistii tehnici folosesc grafice pentru ca acestea sunt cel mai simplu mod de a vizualiza datele istorice.
Cele mai utilizate tipuri de grafice in analiza tehnica sunt cele tip linie, bara sau lumanari, folosite in functie de preferintele analistilor si de informatiile pe care acestia incearca sa le culeaga despre pretul unei actiuni.
De retinut:
- Graficele de tip linie – vedere de ansamblu
- Graficele de tip bara – o vedere mai detaliata
- Graficele de tip lumanare – o vedere microscopica
- Graficele de tip lumanare sunt cele mai utilizate de catre analisti pentru ca arata pretul de deschidere, maximul si minimul, precum si pretul de inchidere.
- Diferenta consta in zona dintre preturile de deschidere si inchidere, care este denumita corpul lumanarii. Corpul este de obicei alb sau verde daca pretul de inchidere este mai mare decat cel de deschidere si, respectiv, negru sau rosu daca pretul de inchidere este mai mic decat cel de deschidere.
Lumanarile japoneze[edit | ]
Lumanarile japoneze (sau Candlestick-urile) sunt un tip de grafic folosit in analiza tehnica a pietei financiare, in special pentru a urmari evolutia preturilor actiunilor sau a altor instrumente financiare pe parcursul unei perioade de timp.
- Interpretarea grupurilor de Candlesticks ofera semnale de anticipare a schimbarii de trend
- Ofera o imagine vizuala a raportului de forte cumparare vs. vanzare
- Contrastul de culoare ofera un avantaj vizual fata de alte tipuri de grafice
- Recomandat pentru trasarea liniilor de suport si rezistenta
- Folosit pentru identificarea nivelelor de stop-loss si buy-stop
- Folosit pentru avertizare si confirmare privind schimbari de trend ale pretului
Tendinte[edit | ]
Deseori, miscarile pietei se produc sub forma unor tendinte. O tendinta de pret este o miscare continua sau directionala a pretului in sens ascendent, descendent sau lateral.
Liniile de trend sunt niveluri utilizate in analiza tehnica pentru a reprezenta fie un nivel de suport, fie de rezistenta, in functie de directia trendului. Aceste linii de trend ne pot ajuta sa identificam zonele potentiale de crestere a ofertei sau cererii, care pot face ca piata sa se deplaseze in jos sau in sus.
De regula, este nevoie de minimum doua puncte pentru a construi o linie de trend - cele mai apropiate minime ale tendintei ascendente si cele mai apropiate maxime ale tendintei descendente.
Caracteristici generale[edit | ]
Trend ascendent -> reprezinta o miscare de pret in care fiecare minim urmator este mai mare decat cel precedent. O linie de trend, in acest caz, poate fi definita ca o linie care leaga minimele tendintei ascendente.
Trend descendent -> o miscare de pret in care fiecare maxim urmator este mai mic decat cel anterior. O linie de trend, in acest caz, poate fi definita ca o linie care leaga maximele tendintei.
Tendinta laterala (sideways) descrie miscarile de pret fara o directie clara.
Durata trendurilor variaza, putand fi clasificate dupa cum urmeaza:
- Tendinta pe termen scurt dureaza de la cateva minute pana la 2 saptamani.
- Tendinta intermediara poate dura de la 2 saptamani pana la jumatate de an (6 luni).
- Tendinta pe termen lung este o miscare intr-o singura directie in decurs de cateva luni sau chiar ani (de la 6 luni).
Suportul si rezistenta[edit | ]
Suportul si rezistenta sunt doua concepte fundamentale in analiza tehnica. Intelegerea semnificatiei acestor termeni si aplicarea lor in practica este esentiala pentru citirea corecta a graficelor de pret.
Preturile se misca din cauza cererii si a ofertei. Atunci cand cererea este mai mare decat oferta, preturile cresc. Atunci cand oferta este mai mare decat cererea, preturile scad. Uneori, preturile se misca lateral, deoarece atat oferta, cat si cererea sunt in echilibru.
Nivelul de suport apare acolo unde se asteapta ca un trend descendent sa se opreasca din cauza unei concentrari a cererii, in timp ce nivelul de rezistenta apare acolo unde se asteapta ca un trend ascendent sa se opreasca temporar, datorita unei concentrari a ofertei. Zonele de suport si rezistenta pot fi identificate pe grafice cu ajutorul liniilor de trend si a liniilor mobile (a se vedea graficele urmatoare).
Zona de suport[edit | ]
Zona de rezistenta[edit | ]
Sursa: TradingView
Indicatori tehnici[edit | ]
Indicatorii tehnici sunt instrumente de analiza tehnica utilizate pentru a ajuta la identificarea tendintelor si a semnalelor de tranzactionare. Acesti indicatori sunt calculati prin analizarea datelor de pret istorice, precum si a altor date, cum ar fi volumul tranzactiilor.
Indicatorii tehnici sunt utilizati pentru a identifica niveluri de suport si rezistenta, tendinte de pret si posibilele inversiuni ale tendintelor.
Indicatorii tehnici sunt utilizati mai frecvent de catre investitorii pe termen scurt, deoarece urmaresc mai indeaproape miscarile cele mai recente de pret. Totusi, investitorii pe termen lung pot utiliza, de asemenea, indicatori tehnici pentru a identifica punctele de intrare si de iesire intr-o investitie.
De asemenea pot fi utilizate divergentele pe care un indicator le face cu pretul.
Divergentele se produc atunci cand exista o contradictie intre trendul pretului si cel al indicatorului:
Pret | Indicator | Interpretare |
Creste | creste | Confirmare bullish |
Creste | scade | Divergenta bearish (negativa) |
Scade | Creste | Divergenta bullish (pozitiva) |
Scade | scade | Confirmare bearish |
Cei mai cunoscuti indicatori tehnici sunt:
- Oscilators: RSI, MACD
- RSI – Relative Strength Index oscilator a cãrui valoare poate varia între 0 si 100. Daca RSI este mai mare decât 70, atunci se considerã cã piata este supracumpãratã, iar o valoare a RSI sub 30 indicã faptul cã piata este supravândutã. De asemenea 80 si 20 pot fi folosite pentru a indica nivele de de supravânzare si supracumpãrare.
- MACD – Moving Average Convergence Divergence este format din trei elemente care se deplasează în jurul liniei zero: Linia MACD (albastru): ajută la determinarea impulsului ascendent sau descendent (trendul pieței) si se calculează prin scăderea a două medii mobile exponențiale (EMA); Linia de semnal a MACD-ului (roșu): un indicator EMA al liniei MACD (de obicei EMA pe 9 perioade). Histograma MACD (bare): o reprezentare grafică a divergenței și convergenței liniilor MACD și de semnal. Valoare histograma peste 0 indica trend ascendent
- Medii Mobile: SMA (200), EMA (8), EMA (21) Media mobila este un indicator bursier utilizat in mod obisnuit in analiza tehnica. Acesta este unul dintre cele mai vechi si mai populare instrumente utilizate, intrucat sunt simplu de inteles si usor de setat. Mediile mobile exprima pretul mediu al unui produs la un moment dat de timp, prin crearea unei medii a preturilor care este actualizata constant. Exista mai multe tipuri de medii, acestea fiind simple, ponderate sau exponentiale. Diferenta importanta dintre acestea este faptul ca fiecare dintre aceste medii acorda o importanta diferita ultimelor preturi in formule, astfel incat, unele sunt mai sensibile la modificarea ultimelor preturi, pe cand altele au o intarziere mai mare. Mediile mobile sunt calculate pentru a identifica directia de trend a unei actiuni sau pentru a determina nivelurile de suport si rezistenta ale acesteia. Este un indicator de urmarire a trendului, intrucat calculul sau se bazeaza pe preturile anterioare. Intersectia unei medii mobile cu pretul sau intersectia a doua medii mobile poate constitui un semnal de cumparare / vanzare. Mediile mobile dau semnale mai bune in perioadele de trend, si pot da semnale false in perioade de consolidare.
- Media mobila simpla (SMA – simple moving average) Indicatorul este calculat prin luarea mediei aritmetice a unui anumit set de valori pe o anumita perioada, mai exact, un set de preturi este adunat, mai apoi fiind impartit la numarul preturilor din set. Caracteristica principala a acestui indicator este ca nu face diferenta intre preturile mai vechi si mai noi din formula, acordand aceeasi importanta tuturor.
- Media mobila ponderata (WMA – weighted moving average) Media mobila ponderata atrage o mai mare atentie ultimelor preturi in calcul, avand o sensibilitate mai sporita la miscarile pietei. Acest indicator atribuie o importanta din ce in ce mai mare preturilor odata cu apropierea zilelor de cea curenta.
- Momentum: Rate of Change (ROC) Rate of Change (ROC) monitorizeaza si identifica atunci cand trendul actual nu isi mentine puterea Pentru tranzactionarea utilizand ROC se va tine cont de pozitia indicatorului fata de linia zero. Trecerea indicatorului deasupra liniei 0 da semnal de cumparare, in timp ce trecerea sub 0 constituie moment de vanzare. De asemenea pot fi utilizate in tranzactionare si divergentele pe care indicatorul le face cu pretul.
- Volume: On-Balance Volume (OBV), Chaikin Money Flow Benzile Bollinger sunt un instrument al analizei tehnice care indica volatilitatea evolutiei pretului unei actiuni. Constau in 3 curbe trasate in raport cu evolutia pretului actiunii.. Valorile uzuale ale parametrilor sunt 20 de zile pentru calculul mediei mobile simple si respective un numar de 2 deviatii standard. Astfel, principalele utilizari ale benzilor Bollinger sunt:
- schimbarile de amploare ale pretului tind sa apara pe masura ce dimensiunea intervalului dintre benzile Bollinger se ingusteaza (ceea ce presupune o reducere a deviatiei standard si implicit a volatilitatii);
- miscare a preturilor in afara benzilor Bollinger implica o continuare a trendului;
- miscarile de pret care debuteaza pe o banda exterioara au tendinta de a continua pana la atingerea celeilalte benzi exterioare;
- minime si maxime inregistrate in afara benzilor, urmate de minime si maxime facute in interiorul benzilor anunta o iminenta schimbare de trend;
- pentru o mai mare acuratete, in relatia cu benzile Bollinger pot fi utilizati o serie de oscilatori (RSI - Relative Strength Index, MFI - Money Flow Index) care sa confirme semnalele date de benzi. Astfel, un nivel de supracumparare al oscilatorului coroborat cu pozitionarea pretului pe banda Bollinger superioara reprezinta un indiciu pentru vanzare, iar un nivel de supravanzare al oscilatorului si o pozitionare a pretului pe banda Bollinger inferioara semnaleaza un moment de cumparare.
Formatiuni grafice[edit | ]
Formatiunile grafice din tranzactionare sunt modele vizuale care apar pe graficele de preturi unei actiuni sau ale altor active financiare si care sugereaza o anumita evolutie a preturilor. Acestea pot fi utilizate pentru a ajuta la identificarea tendintelor de pret, a punctelor de intrare sau de iesire dintr-o tranzactie si a altor aspecte ale analizei tehnice. Caracterul unei formatiuni grafice trebuie intai confirmat prin strapungerea unui suport sau a unei rezistente. Formatiunile grafice se pot combina cu indicatorii tehnici
Unele dintre cele mai cunoscute si utilizate formatiuni grafice sunt:
- Triangles: formatiuni grafice in care pretul evolueaza intre o rezistenta orizontala sau inclinata si un suport inclinat sau orizontal. Cand pretul se afla in interiorul triunghiului nu putem spune mare lucru despre deznodamant. Asteptam o confirmare fie prin depasirea rezistentei, fie prin a suportului. Triunghiurile –pot fi simetrice, ascendente sau descendente. Acestea sunt zone de consolidare dupa o miscare de tendinta si sunt, in general, modele de continuare, adica tendintele anterioare se reiau dupa breakout, momentul cand depaseste nivelul de rezistenta/suport. Cu toate acestea, in anumite cazuri, ele actioneaza si ca modele de inversare. Ele pot aparea atat in trend ascendent, cat si in descendent.
- Flag: sugereaza o continuare a tendintei inainte de o mica retragere si apoi o reluare a acesteia. Aceste modele de diagrama pe termen scurt sunt modele de continuare care se formeaza atunci cand exista o miscare brusca a pretului urmata de o miscare de pret in general laterala.
- Head and Shoulder & Inverse Head & Shoulder:
- Head and Shoulder este un model de inversare bearish (scadere). Acest model apare dupa un trend ascendent. Acest model este format cu trei varfuri consecutive, cel din mijloc fiind mai inalt decat celelalte doua. Varful din mijloc se numeste cap, iar cele doua varfuri laterale se numesc umeri.
- Inverse Head & Shoulder este doar o imagine in oglinda a modelului Head and Shoulder. Acesta ar trebui sa apara dupa o tendinta descendenta sustinuta si este un model de inversare bulish (cumparare) foarte eficient.
- Double Tops and Bottoms: Aceste modele se formeaza dupa o tendinta sustinuta si semnaleaza ca tendinta este pe cale sa se inverseze. Aceste tipare sunt create atunci cand miscarea preturilor testeaza de doua ori nivelurile de suport sau de rezistenta si nu reuseste sa le depaseasca.
GAP[edit | ]
Un gap al pretului este rezultatul perceptiei unui eveniment neasteptat si exprima surpriza.
O caracteristica importanta a unui gap este ca acesta se poate inchide in perioada care urmeaza. Ce inseamna acest lucru? Dupa o perioada de trend, pretul isi va schimba directia si poate reveni in punctul in care a aparut gap-ul.
Gap up - un gap pozitiv apare atunci cand valoarea minima a unei lumanari (bare de pret) este plasata mai sus ca pozitie fata de valoarea maxima a lumanarii precedente.
Gap down - un gap negativ apare atunci cand valoarea maxima a unei lumanari sau bare de pret este plasata mai jos ca pozitie fata de valoarea minima a lumanarii precedente.
Tipuri de gap:
1.Gap de explozie (“breakaway gap”):
- apare dintr-o consolidare de pret (perioada in care pretul evolueaza mai mult lateral, fara un trend vizibil)
- semnaleaza inceputul unui trend
2.Gap de continuare (“runaway or continuation gap”) semnaleaza jumatatea trendului.
3.Gap de extenuare (“exhaustion gap”) apare dupa un trend lung
- Semnaleaza sfarsitul trendului
- In trend ascendent poate fi inselator deoarece poate fi confundat cu gap de explozie
Gap-urile de extenuare sunt inchise cel mai des si mai rapid, in timp ce cele de explozie sunt inchise cel mai greu.
Surse[edit | ]
https://www.elearnmarkets.com/uploads/content_pdf/MxudjQevBU.pdf
https://www.babypips.com/learn/forex/technical-analysis
https://tradeville.ro/analiza-tehnica/indicatori-analiza-tehnica
https://tradeville.ro/documents/home/AT_metodologie_prevederi.pdf
Grafice: TradingView