Analiza Fundamentala: Diferență între versiuni

Ce este Analiza Fundamentala?[edit | ]

Analiza fundamentala masoara valoarea intrinseca a unui titlu de valoare prin examinarea factorilor economici si financiari aferenti. Este utilizata cel mai adesea pentru actiuni, dar este utila pentru evaluarea oricarui titlu de valoare, precum obligatiunile sau instrumentele derivate.

In cadrul acestei analize se studiaza tot ceea ce poate afecta valoarea titlului, de la factori macroeconomici, cum ar fi starea economiei si conditiile din industrie, pana la factori microeconomici, cum ar fi eficienta managementului companiei. Scopul final este de a determina o valoare pe care un investitor sa o poata compara cu pretul actual al unui titlu, pentru a vedea daca acesta este, in prezent, subevaluat sau supraevaluat de catre piata de capital.

Abordari si ipoteze[edit | ]

Astfel, analistii ierarhizeaza segmentele studiate, existand 2 abordari specifice in analiza fundamentala: top-down si bottom-up. Un investitor care urmeaza abordarea de sus in jos isi incepe analiza cu luarea in considerare a sanatatii economiei in general, trecand mai apoi spre industrie si companie.

Analiza fundamentala prin abordarea "top-down"

Principala ipoteza care sta la baza analizei fundamentale este ca pretul actual al unei actiuni nu reflecta pe deplin valoarea companiei, ilustrand o situatie diferita fata de datele financiare disponibile public. O alta ipoteza importanta este aceea ca valoarea reflectata de datele fundamentale ale companiei este mai apropiata de valoarea reala a actiunii, iar pe termen lung, se considera ca piata bursiera va reflecta mereu elementele fundamentale.

Astfel investitorii urmaresc recomandarile de pret ale analistilor, aceste estimari fiind relevante pentru a cumpara actiuni care se tranzactioneaza la preturi semnificativ mai mici decat aceste valori intrinseci.

Printre elementele care se iau in considerare in cadrul analizei se numara: modelul de afaceri, avantajul competitiv, managementul, guvernanta corporativa, industria si situatiile financiare. Principalele date care se iau in calcul sunt informatiile financiare raportate de catre companie, cu ajutorul carora sunt creati indicatori care dau posibilitatea de a compara compania cu altele similare din acelasi sector de activitate.

Analiza fundamentala cantitativa[edit | ]

Analiza fundamentala cantitativa este o metoda de evaluare a valorii unei investitii pe baza datelor statistice si a factorilor financiari. Aceasta implica utilizarea unor modele si algoritmi matematici pentru a analiza si interpreta datele financiare si informatiile cantitative ale unei companii sau ale unui instrument financiar, cum ar fi actiunile. Investitorii care folosesc analiza fundamentala utilizeaza informatii cantitative din situatiile financiare pentru a lua decizii de investitii. Cele mai importante trei situatii financiare sunt: contul de profit si pierdere, bilantul si situatia fluxurilor de numerar.

Principalele obiective ale analizei fundamentale cantitative sunt identificarea si evaluarea performantei financiare a unei companii, estimarea valorii sale intrinseci si evaluarea perspectivei sale de crestere. Aceasta se realizeaza prin analiza indicatorilor financiari, cum ar fi veniturile, profitul, marja de profit, rata de crestere, rapoartele financiare si alte date cantitative relevante.

Analiza fundamentala calitativa[edit | ]

Analiza calitativa este o metoda de analiza a unui anumit instrument financiar folosind indicatori, comportamente si caracteristici nenumerice si necuantificabile pentru a determina situatia generala, calitatea, valoarea sau orice alt parametru. Aceasta analiza se afla in centrul procesului de luare a deciziilor de afaceri si de recunoastere a oportunitatilor de investitii de catre investitori si companii.

Analiza calitativa contrasteaza cu analiza cantitativa, care se concentreaza pe cifrele gasite in rapoarte, cum ar fi situatiile financiare. Cu toate acestea, cele doua tehnici vor fi adesea folosite impreuna pentru a examina operatiunile unei companii si pentru a evalua potentialul acesteia ca oportunitate de investitie.

Principala diferenta intre cele 2 tipuri este ca analiza calitativa se ocupa de aspecte intangibile, inexacte, care apartin mai degraba domeniului social decat celui matematic. Aceasta abordare depinde de tipul de inteligenta de care calculatoarele sunt lipsite, deoarece lucruri precum atitudinea fata de un brand, fiabilitatea conducerii, satisfactia clientilor, avantajul competitiv si schimbarile culturale sunt dificil, poate chiar imposibil, de captat cu ajutorul datelor numerice.

Datele calitative se pot obtine din observatii directe, interviuri si analiza textuala, masuratori si numaratori, si sunt notate sub forma de transcrieri. Aceastea pot fi generate de interviurile individuale, raspunsurile in text liber la sondaje, naratiunile, citatele, documentele de text, imaginile sau observatiile consemnate intr-un caiet sau jurnal de cercetare.

Unde poate fi aplicata analiza calitativa ?[edit | ]

Economistii si analistii au dezvoltat initial date de analiza calitativa pentru a masura riscul. Aceasta a evoluat intr-o metoda de analiza a performantei afacerilor si a valorilor mobiliare cu drepturi depline. Analistii aplica aceasta metoda pentru a intelege cultura companiei si oamenii care lucreaza in ea. In plus, ea permite companiei sa priveasca fiecare promovare & marketing al produsului prin ochii clientilor.

Aspecte fundamentale calitative[edit | ]

Analiza fundamentala calitativa include cateva aspecte cheie care trebuie luate in considerare atunci cand analizam o companie. Acestea includ urmatoarele:

1. Modelul de afaceri: Este important sa intelegem cu ce se ocupa compania si cum isi genereaza veniturile. De exemplu, compania se bazeaza pe vanzarea produselor sau pe taxe de franciza?
2. Avantajul competitiv: Succesul pe termen lung al unei companii este determinat de capacitatea sa de a mentine un avantaj competitiv si de a-l proteja. Avantajele competitive puternice, precum brandul Coca-Cola sau dominatia Microsoft in domeniul sistemelor de operare pentru computere personale, asigura succesul pe termen lung si profitabilitatea.
3. Managementul: Calitatea conducerii unei companii este un criteriu important in luarea deciziei de investitii. Un model de afaceri excelent poate fi compromis daca managementul nu este capabil sa il execute eficient. Este util sa examinam experienta si performanta managerilor prin verificarea CV-urilor si a realizarilor lor anterioare.
4. Guveranta corporativa: Guveranta corporativa se refera la politicile si structurile organizationale care reglementeaza relațiile dintre conducere, directori si partile interesate. Este important ca o companie sa aiba o guveranta etica, transparenta si eficienta, care sa protejeze drepturile si interesele actionarilor.
5. Industria: Este important sa luam in considerare si industria in care opereaza compania, inclusiv baza de clienti, concurenta, reglementarile si ciclurile de afaceri. Intelegerea industriei ofera o perspectiva mai cuprinzatoare asupra sanatatii financiare a companiei.

Aceste aspecte calitative joaca un rol crucial in evaluarea si analiza unei companii inainte de a lua o decizie de investitie.

Comparatie intre Analiza Tehnica si Analiza Fundamentala[edit | ]

Principalele diferente fata de analiza tehnica sunt evidentiate in urmatorul tabel:

Avantajele si dezavantajele analizei fundamentale fata de analiza tehnica[edit | ]

Surse[edit | ]

https://www.investopedia.com/terms/f/fundamentalanalysis.asp

https://corporatefinanceinstitute.com/resources/valuation/fundamental-analysis/

https://www.investopedia.com/terms/f/fundamentalanalysis.asp#toc-quantitative-fundamentals-to-consider-financial-statements

https://www.investopedia.com/terms/q/qualitativeanalysis.asp

https://www.wallstreetmojo.com/qualitative-analysis/