Crestere fragila la finalul anului - 14 aprilie 2026
PIB-ul estimat pentru 2025 a fost de 1.91 mld. RON, in crestere cu 0.7% fata de 2024. In T4 2025, PIB-ul a fost de 573 mil. RON (+0.2% vs. T4 2024), iar pe seria ajustata sezonier 496 mil. RON, in scadere cu -1.8% vs. T3 2025 si cu -1.4% vs. T4 2024. Cresterea anuala a fost sustinuta de constructii (+0.5%), informatii si comunicatii (+0.3%) si agricultura (+0.2%), in timp ce activitatile profesionale si serviciile suport au avut o contributie negativa (-0.3%). (Sursa: INS)
Deficitul scade, dar dezechilibrul ramane[edit | ]
In luna februarie 2026, exporturile FOB au insumat 7.971 mld. EUR (+1.1% vs. februarie 2025), iar importurile CIF 10.382 mld. EUR (-3.6%), rezultand un deficit de 2.411 mld. EUR. In perioada 1.01–28.02.2026, exporturile au fost de 14.866 mld. EUR (-1.7%), iar importurile de 19.627 mld. EUR (-5.5%), ceea ce a condus la un deficit de 4.761 mld. EUR, mai mic cu 878 mil. EUR (-15.6%) fata de aceeasi perioada din 2025. Structura schimburilor este dominata de masini si echipamente de transport (46.7% din exporturi si 36.5% din importuri) si alte produse manufacturate (27.4% la export si 27.5% la import). Relatia cu UE27 ramane majoritara, cu 72.8% din exporturi si 74.6% din importuri. Pe grupe de produse, exporturile au crescut pentru uleiuri, grasimi si ceruri (+150.1%), materiale crude (+8.3%) si masini si echipamente (+1.5%), dar au scazut pentru combustibili (-14.7%), bauturi si tutun (-14.4%) si articole manufacturate diverse (-10.1%). La importuri, scaderi semnificative au fost inregistrate la combustibili (-20.9%), materiale manufacturate (-7.0%) si produse chimice (-6.6%). (Sursa: INS)
Exporturile cresc, nu si economia Germaniei[edit | ]
Productia industriala din Germania a scazut cu 0.3% in februarie (vs. estimarea de +0.7%), iar pe baza mediei pe trei luni a fost mai mica cu 0.4% fata de perioada anterioara, indicand un inceput de an slab pentru sectorul manufacturier. In acelasi timp, comenzile industriale au crescut cu 0.9%, insa dinamica acestora nu indica un impuls semnificativ pentru economie in perioada urmatoare. Exporturile au avansat peste asteptari, cu 3.6% in februarie (vs. estimarea de +1%), marcand cea mai mare crestere din mai 2022, sustinute de cererea din UE (+5.8%), in timp ce exporturile catre tarile din afara UE au crescut cu 0.8%, iar exporturile catre SUA au scazut cu 7.5%. Importurile au crescut cu 4.7%, iar excedentul comercial s-a redus la 19.8 mld. EUR (vs. 20.3 mld. EUR in ianuarie). Indicatorii disponibili sugereaza o evolutie modesta a economiei in T1, cu perspective limitate de accelerare din partea sectorului industrial. (Sursa: Reuters)
Inflatia de baza in SUA, 3% in februarie[edit | ]
Inflatia de baza (PCE core), indicatorul preferat al Fed, care exclude pretul la alimente si energie, a fost de 3% in februarie, in linie cu asteptarile analistilor, usor sub nivelul din ianuarie. Inflatia totala a ajuns la 2.8%, iar atat indicele core, cat si cel general au crescut cu 0.4% lunar. Datele arata o usoara temperare a inflatiei inainte de cresterea recenta a preturilor la energie. Fed foloseste indicele PCE ca principal indicator pentru atingerea tintei de inflatie de 2%. (Sursa: CNBC)
SUA blocheaza Stramtoarea Hormuz[edit | ]
Statele Unite au anuntat luni ca au inceput sa blocheze navele care intra sau ies din porturile iraniene din Stramtoarea Hormuz, incercand sa creasca presiunea asupra Iranului pentru a redeschide aceasta ruta esentiala pentru petrol, dupa esecul negocierilor de pace. Donald Trump a avertizat ca orice nava iraniana care se apropie de blocada va fi distrusa, amplificand tensiunile din regiune. Masura a dus la scaderea pietelor si cresterea pretului petrolului, in timp ce Iranul avertizeaza asupra unui impact major asupra energiei globale. Trump a mai spus ca si alte tari vor fi implicate, insa unii aliati ai SUA, inclusiv Marea Britanie si Franta, au refuzat sa participe. (Sursa: CNBC)
Agroland Business System S.A. (AG)[edit | ]
Agroland a deschis cel de-al 41-lea magazin in format MEGA in Romania, la Cumpana (judetul Constanta), cu o suprafata de 250 mp si o oferta de peste 2,500 de produse. Locatia este al 8-lea magazin al companiei in judet si al 2-lea in format MEGA. Investitia realizata se ridica la aproximativ 180,000 EUR (excluzand stocurile), iar pentru 2026 este estimat un nivel al vanzarilor de peste 450,000 EUR, cu un trafic mediu zilnic de aproximativ 140 de persoane. (Sursa: BVB)
AROBS TRANSILVANIA SOFTWARE S.A. (AROBS)[edit | ]
AROBS a finalizat fuziunea prin absorbtie a AROBS Development & Engineering, Berg Computers, Nordlogic Software, Infobest Romania si Centrul de Soft GPS, proces aprobat in 3 martie 2026 si efectiv de la 1 aprilie 2026. Operatiunea presupune integrarea juridica si operationala a entitatilor intr-o singura structura, cu preluarea integrala a activelor, pasivelor si obligatiilor, fara impact asupra activitatii curente. Fuziunea vizeaza eliminarea redundantelor, optimizarea costurilor administrative si operationale si simplificarea fluxurilor interne si a raportarilor financiare. Reorganizarea contribuie la consolidarea capacitatii de management si la imbunatatirea procesului decizional, sustinand implementarea unei strategii integrate si valorificarea oportunitatilor de crestere. (Sursa: BVB)
OMV PETROM S.A. (SNP)[edit | ]
In T1 2026, pretul mediu Brent a fost de 81.13 USD/baril (vs. 63.73 USD/baril in T4 2025), iar pretul mediu realizat la titei de 70.77 USD/baril (vs. 54.66 USD/baril). In segmentul Explorare si Productie, productia totala de hidrocarburi a fost de 104.2 mii bep/zi (vs. 103.5 mii bep/zi in T4 2025), cu scadere la titei si condensat (45.8 mii bep/zi vs. 46,7 in T4 2025) si crestere la gaze naturale (58.4 mii bep/zi vs. 56.8 in T4 2025). Vanzarile totale de hidrocarburi au fost de 99.6 mii bep/zi (vs. 98.6), cu vanzari de gaze de 51.4 mii bep/zi (vs. 50). In Rafinare si Marketing, marja de rafinare a fost de 14.31 USD/baril (vs. 16.75 USD/baril), iar rata de utilizare a rafinariei de 98% (vs. 100%). Vanzarile de produse rafinate au fost de 1.33 mil. tone (vs. 1.44 mil. tone in T4 2025). Pe zona de Gaze si Energie, vanzarile de gaze catre terti au crescut la 12.44 TWh (vs. 10.60 TWh), iar productia neta de energie electrica la Brazi a fost de 1.63 TWh (vs. 1.56 TWh). Marjele din activitatea de vanzari cu amanuntul si comerciale au fost semnificativ mai mici in T1 2026, atat fata de T1 2025, cat si fata de T4 2025, pe fondul cresterii abrupte a cotatiilor produselor petroliere. (Sursa: BVB)
FORAJ SONDE SA VIDELE (FOJE)[edit | ]
Foraj Sonde Videle a anuntat achizitionarea integrala a Raffles Energy (UK) Ltd., care detine companiile romanesti Raffles Energy S.R.L. si Zenith Resources S.R.L., active in sectorul gazelor naturale si productiei de energie electrica. Acestea opereaza un portofoliu diversificat de active, inclusiv participatii in concesiuni si proiecte dezvoltate impreuna cu Romgaz, precum si activitati de tip gas-to-power. Tranzactia se aliniaza strategiei de extindere si diversificare a grupului, urmarind valorificarea sinergiilor si consolidarea pozitiei pe lantul energetic, in special in exploatarea gazelor si conversia acestora in energie electrica. Companiile vor continua sa functioneze independent, fara impact asupra angajatilor, iar finalizarea achizitiei este conditionata de aprobari autoritare, cu termen estimat 31 august 2026. (Sursa: BVB)
2PERFORMANT NETWORK (2P)[edit | ]
In T1 2026, 2Performant a generat 563,472 de vanzari, in crestere cu 12% fata de aceeasi perioada din 2025, iar comisionul de retea a urcat cu 10% YoY, pe fondul unui trimestru record de onboarding, cu 112 magazine noi. Valoarea vanzarilor generate a fost de 29.67 mil. EUR, platforma ajungand la 690 magazine si 3,454 afiliati, in timp ce Google Shopping Ads a ramas principalul canal de trafic, cu 65.1% din totalul vanzarilor. Totodata, 2Performant a intrat in februarie pe piata din Irlanda, unde avea deja 10 magazine active la finalul trimestrului. (Sursa: BVB)
ASCENDIA SA (ASC)[edit | ]
Ascendia lanseaza LIVRESQ Companion, un asistent educational bazat pe AI, dezvoltat cu sprijinul Google, menit sa eficientizeze activitatea profesorilor din Romania prin automatizarea sarcinilor precum planificarea lectiilor, evaluarea si adaptarea continutului. Solutia este deja adoptata la scara larga, peste 10,000 de profesori din 800 de scoli urmand sa o utilizeze in baza unui parteneriat educational. Instrumentul ofera un sprijin digital structurat, reducand birocratia si timpul dedicat activitatilor repetitive, fiind accesibil online, pe baza de invitatie, si aliniat programei scolare din Romania. Ascendia isi consolideaza astfel pozitia in domeniul educatiei digitale, integrand tehnologia AI pentru a crea solutii scalabile si eficiente pentru sistemul educational. (Sursa: BVB)
Bank of America Corporation (US.BAC)[edit | ]
Go Inc. analizeaza o listare in 2026, care ar putea atrage intre 50 mld. JPY si 80 mld. JPY (aprox. 300–500 mil. USD), intr-un proces sustinut de Bank of America, Goldman Sachs si Nomura. Discutiile sunt in curs, iar detalii precum evaluarea si calendarul pot suferi modificari. In 2023, Goldman Sachs a investit 10 mld. JPY in companie, la o evaluare de 135 mld. JPY. Compania opereaza cea mai utilizata aplicatie de taxi-hailing din Japonia, concurand cu Uber, Didi si S.Ride. Actionarul major DeNA, cu o participatie de aproximativ 26%, a confirmat in februarie depunerea documentatiei pentru listare la Bursa din Tokyo. IPO-ul ar putea sustine o piata locala de listari in incetinire, dupa cel mai slab prim trimestru din 2022. (Sursa: Bloomberg)
LVMH Moet Hennessy - Louis Vuitton, Societe Europeenne (FR.MC)[edit | ]
Grupul de lux LVMH a raportat ieri vanzari trimestriale sub asteptari: vanzarile organice au crescut cu 1% in primul trimestru, sub estimarea de 1.5% a analistilor. Conflictul din Orientul Mijlociu a avut un impact negativ de aproximativ 1% asupra cresterii organice. Compania a declarat ca a demonstrat rezilienta intr-un mediu economic si geopolitic dificil, mentionand si un inceput bun de an in SUA. Dupa raportare, actiunile LVMH au scazut cu peste 4%. Analistii se asteapta ca ritmul de crestere sa accelereze in trimestrele urmatoare, pe masura ce companiile din sector incearca sa recastige clientii pierduti dupa boom-ul din 2022, marcat de cresteri de preturi si decizii strategice controversate. (Sursa: CNBC)
Intel Corporation (US.INL)[edit | ]
Actiunile Intel au inregistrat ieri a noua zi consecutiva de crestere, acumuland un avans de aproximativ 56% in aceasta perioada. Daca tendinta continua, aceasta ar fi cea mai buna serie de noua zile pentru companie din anii 1970 incoace. Ultima serie de noua zile consecutive de crestere a avut loc in septembrie 2023, iar ultima perioada mai lunga, de 13 zile, s-a inregistrat in mai 2005. Mai multe anunturi importante si parteneriate au alimentat cresterea actiunilor, inclusiv colaborari cu Google si proiectul Terafab al lui Elon Musk. (Sursa: CNBC)
The Goldman Sachs Group (US.GS)[edit | ]
Goldman Sachs a raportat rezultate peste asteptari in T1, sustinute de venituri record din tranzactionarea de actiuni si de cresterea puternica a activitatii de investment banking. Profitul a crescut cu 19%, iar veniturile totale au urcat cu 14%, pana la 17.23 mld. USD. Veniturile din tranzactionarea de actiuni au crescut cu 27%, iar comisioanele din investment banking au avansat cu 48%, pe fondul cresterii tranzactiilor de fuziuni si achizitii. In schimb, divizia de fixed income a dezamagit, cu venituri in scadere cu 10%, sub asteptari. Divizia de asset si wealth management a inregistrat o crestere de 10%, dar sub estimari, iar provizioanele pentru pierderi din credite au crescut semnificativ, sugerand riscuri in crestere pe pietele de credit. In pofida rezultatelor solide, actiunile bancii au scazut, pe fondul ingrijorarilor legate de volatilitatea pietelor si impactul razboiului din Orientul Mijlociu asupra economiei si tranzactiilor viitoare. (Sursa: CNBC)