Resursele de energie primara - 20 august 2025

In S1 din 2025, resursele de energie primara si electrica au crescut cu 3.1% YoY, la 16.13 mil. tep (tone echivlent petrol), insa productia interna a scazut cu 4.7%, fiind compensata de importuri in crestere cu 12.5%. Resursele de energie electrica au totalizat 34.25 mld. kWh (+3.1%), cu scaderi pe hidro (-26.4%) si eolian (-12%), dar un avans de 33.6% pe solar. Consumul final a urcat cu 0.5%, sustinut de populatie (+5.3%). Exporturile au crescut cu 17.5%, iar importurile cu 57%, accentuand dependenta externa a Romaniei. (Sursa: INS)

Posibila depreciere graduala a leului[edit | ]

Economistul-sef al BCR, Ciprian Dascalu, estimeaza ca leul s-ar putea deprecia gradual in urmatorii 2-3 ani, in linie cu diferenta de inflatie dintre Romania si zona euro. In prezent, intervalul de 5.05-5.10 RON/EUR este considerat unul de confort, fara perspective de depreciere rapida a monedei nationale. (Sursa: ZF)

SUA rezista presiunilor fiscale[edit | ]

S&P Global Ratings a reconfirmat ratingul de credit al SUA la AA+ cu perspectiva stabila, subliniind faptul ca veniturile suplimentare generate de tarifele impuse de administratia Trump pot compensa impactul fiscal al recentului pachet „One Big Beautiful Bill Act” (taxe reduse si cheltuieli crescute). In iulie 2025, incasarile vamale au crescut cu 21 mld. USD, insa deficitul bugetar federal a urcat tot cu aproape 20%, atingand 291 mld. USD in aceeasi luna. Perspectivele pe termen mediu sunt considerate stabile, cu deficitul general al guvernului anticipat sa se reduca la aproximativ 6% din PIB, de la nivelul de 7.5% in 2024. (Sursa: Reuters)

Tarife mai mari pentru otel si aluminiu[edit | ]

Extinderea tarifelor la otel si aluminiu anuntata de autoritatile americane a starnit nemultumiri in randul transportatorilor si brokerilor vamali. Vineri seara, vama SUA a adaugat peste 400 de produse noi pe lista tarifelor de 50%, fara exceptii pentru marfurile deja in tranzit. Decizia a generat confuzie si agitatie in industrie, intr-un sector deja tensionat de razboaie comerciale si probleme post-pandemie. (Sursa: Bloomberg)

IMPACT DEVELOPER & CONTRACTOR S.A. (IMP)[edit | ]

IMPACT Developer & Contractor investeste 17 mil. EUR in extinderea proiectului rezidential Boreal Plus din nordul Constantei. Noua faza include 134 de apartamente in doua blocuri de 8 si 11 etaje si marcheaza o repozitionare pe segmentul premium accesibil. Preturile pornesc de la 69,543 EUR + TVA pentru garsoniere si ajung pana la 125,981 EUR + TVA pentru apartamente de 3 camere. CEO-ul Dan Sebastian Campeanu afirma ca zona devine un pol de locuire premium, iar proiectul consolideaza prezenta companiei pe piata locala. (Sursa: ZF)

SIPEX Company S.A. (SPX)[edit | ]

Sipex a raportat in S1 din 2025 o cifra de afaceri de 156 mil. RON, stabila fata de 2024, inregistrand cresteri pe segmental deRetail (+2.3%), in timp ce segmentul B2B a fost in scadere (-5.9%). Veniturile din exploatare au fost de 159.6 mil. RON (usor mai mici YoY), iar cheltuielile de exploatare de 156 mil. RON (-0.5%). Profitul brut a scazut cu 19.6%, la 3.8 mil. RON, iar profitul net a coborat la 2.2 mil. RON. Activele totale au crescut cu 8% (144.8 mil. RON), dar datoriile au urcat cu 25.5% (59.7 mil. RON), mai ales pe termen scurt. Conducerea subliniaza adaptarea companiei la conditiile de piata, revenirea in T2 si orientarea spre infrastructura spitaliceasca si rutiera. (Sursa: BVB)

Agroland Business System S.A. (AG)[edit | ]

Seceta din 2024 si 2025 a afectat grav culturile de porumb si floarea-soarelui, iar multi fermieri nu si-au mai putut plati furnizorii la timp, intr-un sector dependent de creditul comercial. Agroland Agribusiness, parte a grupului Agroland fondat acum 28 de ani de Horia Cardos, s-a reorientat spre productia de furaje si oua pentru retail si HoReCa, pentru a reduce riscurile. Directorul general Florin Radu, cu aproape 30 de ani de experienta in domeniu, avertizeaza ca actualul model de creditare prin distribuitori e nesustenabil, iar furnizorii mari vor incepe sa vanda direct fermelor, rupand lantul existent. (Sursa: ZF)

PREFAB SA BUCURESTI (PREH)[edit | ]

Prefab, companie controlata de antreprenorul Petre Milut, a raportat in S1 2025 o pierdere de 1.3 mil. RON la o cifra de afaceri de 33.4 mil. RON, pe fondul costurilor ridicate si al cererii slabe. Actiunile au scăzut cu 5% pana la 2.5 RON, ceea ce duce declinul anual la -25%. Veniturile totale au fost de 41.9 mil. RON, sub cheltuielile de 43.3 mil. RON, reflectand presiuni macroeconomice si costuri de productie in crestere, alaturi de o scadere a volumului de produse vandute. (Sursa: ZF)

S.N. NUCLEARELECTRICA S.A. (SNN)[edit | ]

Nuclearelectrica a raportat un profit net de 867 mil. RON in S1 2025, cu 39% mai mare fata de aceeasi perioada din 2024, datorita unor rezultate financiare pozitive si preturilor ridicate la energie. Conform Swiss Capital, profitul net pe intregul an ar putea ajunge la 2.06 mld. RON, +21% fata de 2024, pe fondul eliminarii taxei de solidaritate, cresterii volumelor vandute si mentinerii unui pret mediu ridicat. Veniturile din vanzarea de energie sunt estimate la 5.4 mld. RON (+17%), cu un pret mediu de 512 RON/MWh (+13%) si un volum de 10.6 TWh (+3%). Cu o capitalizare de 14.2 mld. RON, actiunile SNN ar avea un P/E de 7, raportat la rezultatele anuale estimate de analisti, fata de 8.3 in prezent. (Sursa: ZF)

Intel Corporation (US.INL)[edit | ]

Administratia Trump ia in calcul transformarea unei parti din granturile de 10.9 mld. USD din Chips Act intr-un pachet de 10% din actiunile Intel, ceea ce ar marca o implicare directa a statului in companie. Stirea a dus la o scadere de aproximativ 3% a actiunilor Intel, pe fondul temerilor privind dificultatile din sfera de productie si de atragere a clientilor. In paralel, SoftBank a investit 2 mld. USD pentru aproximativ 2% din capital, aducand un plus de lichiditate si un semnal de incredere, astfel actiunile inregistrand o crestere de 5%. Posibila intrare a guvernului in actionariat ar putea remodela perspectiva financiara a Intel si a intregului sector al semiconductorilor din SUA. (Sursa: CNBC)

AMAZON COM INC (US.AMZN)[edit | ]

Amazon a crescut doar cu 5.5% YTD, mult sub indicele de tehnologie Nasdaq 100 (+13%). Scaderea a fost cauzata de cresterea modesta a AWS (+17% YoY în T2), mult sub ritmul Microsoft Azure (+39%) si a Google Cloud (+32%), ceea ce a ridicat temeri privind pierderea cotei de piata. Investitorii raman sceptici, considerand ca diversitatea modelului Amazon il face mai putin atractiv ca „pure-play AI”, comparativ cu Microsoft, Meta Platforms sau Oracle. Totusi, 90% dintre analisti recomanda cumpararea, mizand ca investitiile in AI si AWS vor sustine profitabilitatea pe termen lung. (Sursa: Bloomberg)

Apple Inc. (US.AAPL)[edit | ]

Apple a obtinut o victorie importanta dupa ce guvernul SUA a anuntat ca Marea Britanie a renuntat la cerinta ca firma sa ofere o „usa din spate” pentru accesul autoritatilor la datele criptate ale utilizatorilor. Decizia a venit in urma unor discutii extinse intre SUA si UK, care au exprimat ingrijorari legate de securitatea nationala. In centrul conflictului s-a aflat criptarea end-to-end, tehnologie care impiedica inclusiv furnizorul serviciului sa acceseze continutul mesajelor transmise intre utilizatori. (Sursa: CNBC)