Wall Street vs fonduri monetare - Trade Talk 29 ianuarie 2024
In America ultimilor doi ani, inflatia a fost o problema. Si dobanzile au fost, si deficitele tot mai mari. Primul si probabil singurul mandat de presedinte al lui Joe Biden ar putea fi incadrat si el la categoria asta, daca e sa ascultam sondajele.
Dar banii n-au fost. Adica n-au fost o problema. Aproape 9 tln. USD s-au gasit pentru a fi adapostiti in fonduri monetare si certificate de depozit. Imaginati-va ce tsunami ar fi generat comoara asta pe bursa daca pana si-n absenta ei, S&P 500 reuseste record dupa record.
1. Fonduri monetare[edit | ]
Nu-s de ieri, de azi... au aparut prin anii '70. Pot investi exclusiv in obligatiuni foarte lichide, cu maturitati scurte, emise de guvernul federal al SUA sau de agentii asimilate acestuia.
Au un spatiu restrans de manevra. Pot imprumuta bancile comerciale in regim overnight, insa doar contra colateral de cea mai buna calitate, adica titluri de stat americane.
Totodata, au posibilitatea de-a parca bani in depozite aflate sub umbrela protectoare a Rezervei Federale.
Valoarea unitara a activului net e ancorata la 1 USD. Asta inseamna ca, in principiu, nu poate cobori sub acest nivel inca un motiv pentru care fondurile monetare sunt considerate investitii cu un nivel de risc extrem de scazut.
Totusi, au fost situatii cand realitatea a sfidat asigurarile date in manualul de utilizare. De exemplu, in toamna anului 2008, imediat dupa colapsul jucatorului suprem in marja Lehman Brothers.
S-a mai intamplat si-n 1994, pe seama a ceea ce CNN a descris atunci drept un masacru al pietei americane a titlurilor de stat. In 2023, autoritatile au implementat a treia reforma importanta a fondurilor monetare din ultimii 15 ani.
Cum se explica faima recenta? Randamentele fondurilor monetare sunt de regula superioare celor atasate conturilor bancare de economii.
Iar gratie Fed-ului, avem cel mai ridicat nivel al dobanzii de referinta din ultimii 22 de ani. Randamentul anual mediu al fondurilor monetare e-n jur de 5.2% (calculat la nivelul celor mai mari 100 de fonduri).
Exista un asterisc, insa: spre deosebire de un cont bancar clasic, fondurile monetare nu sunt asigurate de Federal Deposit Insurance Corporation (FDIC).
Lansat in iulie 1981, Vanguard Federal Money Market Fund (VMFXX) e cel mai performant fond monetar american oferit de Vanguard, la randul sau lider pe acest segment al industriei financiare din SUA.
La ultima actualizare, VMFXX isi recompensa investitorii cu un randament anual de 5.28%, participatia initiala minima fiind de numai 3,000 USD. Fondul detine in portofoliu 168 de instrumente financiare, cu o maturitate medie de 28 de zile.
Activele nete totale se ridica la aproximativ 284 mld. USD. Daca ar fi o companie listata, VMFXX ar ocupa pozitia #25 in topul celor mai bine capitalizate business-uri americane peste Chevron, Bank of America, Coca-Cola sau Netflix.
Acum in ianuarie, activele totale ale fondurilor monetare americane au atins un nou maxim record. La aproape 6 tln. USD, gramada asta de bani a ajuns sa fie de 2x mai mare decat in urma cu 5 ani.
2. Wall Street[edit | ]
Bursa americana s-a descurcat binisor chiar si fara trilioanele evocate mai sus. S&P 500 a castigat 24% anul trecut, de pana la 5x mai mult decat anticipau analistii. Indicele tocmai ce-a depasit 4,867 de puncte, nivel pe care, conform previziunilor, ar fi trebuit sa-l atinga abia peste 11 luni.
Noul top absolut din debutul acestui an a sosit dupa 512 sedinte de tranzactionare. Nu-s putine, insa nici multe: in anii '70, cu care ne comparam adesea post-Covid, S&P 500 a stat pentru mai bine de 7 ani fara sa scrie istorie.
Dupa ce-a avut nevoie de 771 de zile pentru a urca de la 36,000 la 37,000 de puncte, DJIA a dovedit urmatoarea mie de puncte in numai 40 de zile. Apropo, prima mie de puncte care-a contat in istoria moderna, dubland valoarea indicelui, a fost si cel mai greu de obtinut: 5,168 de zile, intre noiembrie 1972 si ianuarie 1987.
Toti cei trei indici importanti ai bursei americane sunt acum la cotatii de peste 2x mai mari comparativ cu minimele pandemice.
In 2024, cele mai valoroase 7 companii americane de tehnologie au ajuns sa reprezinte 29% din S&P 500 (vs 17% in 2019 si numai 14% in 2017).
Grupul se tranzactioneaza la un multiplu mediu de 49x raportat la profitul net obtinut in ultimele 12 luni, mai putin de jumatate din valoarea vazuta spre finalul anilor '90 in cazul celor mai bine capitalizate sapte companii de tehnologie din acea vreme.
Apple si Microsoft inghit acum 14% din capitalizarea totala a S&P 500. De fapt, cele doua rivale valoreaza mai mult decat 5 din cele 11 sectoare ale indicelui, depasind inclusiv energia, imobiliarele si utilitatile.
Doar tehnologia se poate lauda ca-i in aerul rarefiat al unor noi maxime record. Celelalte zece sectoare din S&P 500 sunt in medie cu 15% mai jos fata de propriile topuri istorice.
Bursa a avut cu ce in 2023, chiar si numai plusul de capitalizare castigat de cei sapte magnifici din tehnologie s-a ridicat la peste jumatate din cei aproape 9 tln. USD ascunsi timid in fonduri monetare si certificate de depozit.
3. Cine castiga?[edit | ]
De vreo doua saptamani incoace banii ies din fonduri monetare, jucatorii institutionali ordonand cele mai mari retrageri. Ce-i drept, sumele sunt derizorii comparativ cu intrarile raportate in ultimii doi ani.
Unde-ar pleca banii, daca ar iesi ceva mai abrupt din fonduri monetare? Parerile sunt impartite printre analisti. Toate variantele posibile sunt luate in calcul deocamdata, inclusiv acoperirea unor cheltuieli triviale, cresterea detinerilor de titluri de stat cu scadente mai lungi si, fireste, achizitii ceva mai sustinute de actiuni ale companiilor listate.
De numai trei ori in ultimii 40 de ani s-a intamplat ca fondurile monetare americane sa sufere iesiri semnificative de bani: dupa implozia companiilor de tehnologie de la inceputul anilor 2000, in urma crizei financiare din 2008 si in faza critica a pandemiei Covid-19. Toate cele trei precedente au coincis cu reduceri severe ale dobanzii de referinta... dar si cu scaderi mari ale bursei.
La finalul celui de-al treilea trimestru al anului trecut, americanii aveau 43 tln. USD pe bursa, adica 38% din totalul activelor financiare detinute de public si de-aproape 5x mai multi bani decat sunt tinuti acum in fonduri monetare si certificate de depozit.
Si totusi, cine castiga cursa? Daca luam iulie 1981 ca referinta de start, VMFXX a oferit un randament total de 402% (adica 3.9% in medie anual). In aceeasi perioada, piata americana de obligatiuni in ansamblu a generat cumulativ 1,500% (adica 6.8% in medie anual). Insa bursa a iesit mai bine la calculul asta: 3,200% in total pentru S&P 500, echivalent unui randament mediu anual de 8.6%.
TOP TRENDING[edit | ]
BVB: Hidroelectrica estimeaza un profit net istoric de 6 mld. RON pentru 2023, dar si o scadere de 20% in acest an. La Conpet, bugetul de venituri si cheltuieli indica venituri cu-aproape 8% mai mari in acest an, dar si profit redus cu peste 28%. Actiunile Antibiotice Iasi sunt plus 37% de la inceputul anului incoace. Sezonul raportarilor demareaza joi, cu OMV Petrom. Bittnet Systems listeaza vineri emisiunea de obligatiuni BNET28, cu o dobanda fixa anuala de 9.6%, platibila trimestrial. 16 companii listate pe piata reglementata au obtinut punctaj maxim pentru comunicarea cu investitorii la evaluarea VEKTOR din 2023.
Wall Street: Indicele DJIA a inchis vineri la 38,109 de puncte, un nou maxim istoric. S&P 500 si Nasdaq Composite au fost pe plus pentru a treia saptamana consecutiv. Cu un salt de 7%, American Express a reusit sa fie top performer vineri in S&P 500, pe seama unor incasari record anul trecut si a estimarii unui profit net peste asteptari pentru 2024. In schimb, Intel a pierdut 12%, cel mai sever declin dupa iulie 2020... aici, profitul anticipat pentru trimestrul curent n-a placut asa mult.
Raportari: Microsoft, Alphabet, AMD, Pfizer, GM, Starbucks si UPS ies la rampa maine, Boeing, Mastercard si Qualcomm miercuri, Apple, Amazon, Meta Platforms si Merck joi, Exxon Mobil, Chevron si AbbVie vineri. In total, 106 companii din S&P 500 isi publica rezultatele trimestriale in aceasta saptamana.
Cipuri: Potrivit WSJ, administratia Biden va acorda, in urmatoarele saptamani, subventii mai mari decat cele estimate anterior, pentru constructia mai multor fabrici de cipuri in SUA, de care vor beneficia inclusiv Intel si TSMC. Tesla vrea sa cumpere cipuri produse de AMD, cheltuind suplimentar fata de cei peste 500 mil. USD rezervati achizitiei de hardware Nvidia.
Europa: Indicele Euro Stoxx 50 s-a tranzactionat vineri deasupra cotatiilor din 2007, insa ramane cu 15% mai jos fata de ultimul maxim record atins in martie 2000. ASML Holding a tasnit saptamana trecuta la un nou top istoric, ajutata de triplarea comenzilor pentru propriile cipuri in ultimul trimestru din 2023. Dintre marile banci de pe continent, BBVA raporteaza maine, Santander miercuri, Deutsche Bank si BNP Paribas joi... iar UniCredit, lunea viitoare, pe 5 februarie.
Aparare: Lockheed Martin va concedia 1% din personal in acest an, pentru a-si reduce costurile. Compania are circa 122,000 de angajati peste tot in lume. Pentru 2024, producatorul avioanelor F-35 anticipeaza un profit net sub estimarile analistilor, citand dislocari in lanturile de distributie.
Petrol: Surse Bloomberg zic ca OPEC+ nu intentioneaza sa anunte vreo modificare a cotei colective de productie la intalnirea programata pentru joi. Stocurile de petrol ale Chinei, cel mai mare consumator la nivel global, au coborat la cea mai redusa valoare dupa aprilie anul trecut. Brent si WTI au inchis saptamana la circa 83 USD pe baril, respectiv 78 USD pe baril.
STIAI CA?[edit | ]
Intre 1950 si 2020, indicele S&P 500 a inregistrat 1,130 de maxime record... in medie, 16 in fiecare an.